|
Iarna
de V. Alecsandri
Introducere
Termenul de "pastel" nu este unul originar literar ,ci a fost
imprumutat din arta plastica ,unde denumeste un tablou realizat in tonuri
palide ,delicate ,de obicei descriind natura .
Creatorul speciei literare intitulate "pastel" in literatura romana
este Vasile Alecsandri . Poeziile sale care se incadreaza in aceasta sfera
tematica au aparut intai in revista "Convorbiri literare" in anii 1868-1869
.Criticii literari au impartit ciclul pastelurilor in doua mari parti :o
zona centrala ,unitara si masiva ,alcatuita din treizeci de poezii
inspirate din peisajul autohton si o zona marginala ,alcatuita din zece
piese cu simbolism exotic : "Mandarinul" ,"Pastel chinezesc"...
Definitia speciei
O categorie aparte o formeaza pastelurile inspirate din peisajul
iernii : "Sfarsit de toamna" , "Iarna" ,"Mezul iernei" ,"Gerul" ,"Viscolul"
."Iarna" este o creatie lirica care ,din punct de vedere tipologic
,prezinta toate trasaturile specifice unui pastel :este o descriere in
versuri prin care poetul isi exprima direct trairile sufletesti legate de
contemplarea unui colt de natura .
Titlul
Titlul poeziei sugereaza incadrarea si poate functiona de asemenea ca
o invitatie catre cititor , de a privi spectacolul iernii cu ochii
sufletului .
Prima strofa
Prima strofa contureaza imaginea de fundal a tabloului hibernal
:pamantul este unit cu cerul de catre "lungi troiene calatoare" .Din punct
de vedere cromatic ,predomina albul si nuante care se asociaza acestui fond
:"fulgii zbor" "ca un roi de fluturi albi" ,"raspandind "fiori de gheata pe
ai tarii umeri dalbi" .
Ne aflam in fata unui grandios spectacol al fortelor naturii ,redat
prin multimea epitetelor ("cumplita iarna" ,"nori de zapada" ,"umeri dalbi"
,"fluturi albi") ,care descriu imaginativ caracteristicile cele mai
importante ale acestui anotimp si admiratia autorului fata de frumusetea
peisajului .
Tabloul este conturat in linii generale .Se zugraveste cu precadere
dimensiunea cosmica a acestui anotimp ,caci poetul isi opreste privirea
asupra vazduhului ,a norilor ,a fulgilor care plutesc in aer .Singura
miscare ,dar si ea lina ,dulce ,este de fapt jocul micilor cristale de
gheata (sugerat prin intermediul comparatiei : fulgi "ca un roi de fluturi
albi") .Existenta planului terestru este doar amintita :orizontul este
redat printr-o linie confuza ,iar personificarea si inversiunea "ai tarii
umeri dalbi" nu desemneaza un contur clar .
Strofa a doua
Strofa a doua imbogateste dimensiunea cosmica a descrierii .Soarele
,un alt simbol al macrocosmosului ,isi face aparitia pe bolta ,chiar daca
nu mai are puterea caldurii si stralucirii de odinioara .Poate de aceea
poetul se simte nostalgic si neputincios ca si soarele ,intelegand ca iarna
si-a castigat atat de multe drepturi ,incat nu mai exista speranta
reinvierii naturii vegetale |