|
Cornea Paul , `` Regula jocului `` , Ed. Eminescu , 1980 , II 45.273
``Succesul`` literar : configuratie , functionare ,
motivatii .
Succesul ca ``flux de opinie`` validat de o ``audienta``
- literature constituie un sistem care de scop producerea si consumarea
cartii ; ea integreaza un traiect , de tip circular , ``autor - editor
- cititor `` , reglementat , in cadrul societatii capitalieste prin
mecanismul pietei ;
- ``succesul`` reprezinta un indice orientativ de prima mana : el impune
editorului ce sa ``comande`` , scriitorului in ce directie sa
``compuna`` , publicului ce sa ``ceara`` ;
- dupa cum observa M. Ralea si T. Hariton , dictionarele dau trei
atestari principale ale termenului de ``succes`` : de reusita (
rezultat favorabil al unei actiuni ) , de izbanda ( victorie impotriva
unui concurrent ) si de recompensa (aprobare de catre un grup social )
;
- un ``succes`` inseamna o optiune , orientarea spre o carte , mai
degraba decat altele , o preferinta manifestata explicit ;
- ``succesul`` ar putea fi incadrat intre doua limite : una inferioara ,
corespunzand atingerii ``clientelei`` specializate si una superioara ,
constand de cititori , pana la epuizarea ``publicului virtual`` ;
- criticul e un personaj investit in mod prefesional cu sarcina de a se
pronunta de a-si face auzit cuvantul si cu mijloacele necesare
efectuarii unei selectii judicioase ; rodul sau in determinarea
succeselor e mai putin insemnat decat se crede de obicei ;
- succesul il ia pe critic prin surprindere : se produce inainte ca el
sa fi avut sa-si spuna parerea sau ``impotriva`` avizului sau ;
- ``succesul` constituie un act de regasire a ``viziunii despre lume`` a
grupului , o lectura de sine meditata de opera , gratie nivelului ei
inalt de coerenta ;
- comportamentele succesuale implica patru tipuri majore de atitudine :
participativa , estetica , ludica si utilitara ; nu le gasim niciodata
sub forma pura , ci in configuratii mai mult sau mai putin composite ;
- ``succesul`` presupune o concordanta intre public si opera , care
realizeaza atat omologia categoriilor mentale , cat si analogia
continuturilor intelectuale si sufletesti ;
|