|
Structura sintactica a comparatiilor argheziene
Analizand structura sintactica a comparatiilor argheziene si
calculand procentajul fiecarui termen de corelare am constatat urmatoarele
:
*Cel mai des folosit este adverbul comparativ ca , traditional si
canonic 86% (163 de comparatii)
La polul opus , la o mare diferenta se afla comparatiile ce contin
verbul corelativ a semana (0.53% - o singura comparatie)
Pe urmatorul loc , dupa adverbul comparativ ca se afla comparatiile a
caror termen comparativ este suprimat , fiind inlocuit de verbul copulativ
a fi (4.79% - 9 comparatii)
Verbul a parea este reprezentat de 4 comparatii (2.12%)
Trei comparatii (1.59%) contin adverbul comparativ decat
Adverbul comparative cum , cat se afla in cate doua comparatii
(1,06%)
Termenii corelativi asemenea , precum , astfel , intocmai , parca nu
apar in comparatiile din Cimitirul Buna-V estire.
*In functie de numarul comparantilor distingem urmatoarele tipuri de
comparatii :
1. simple (un singur comparant) - 72.87%
2. multiple
a) lineare (multiplica in serie comparantul sub forma :
A este (x) ca B1 , ca B2 , ca B3 . Ocupa 27.13%)
b) ramificate
Au forma : A este (x) ca B1 ,(y) ca B2 , (z) ca B3 . O singura
comparatie este de acest fel.
c) cumul de comparatii (lant)
In Cimitirul Buna-Vestire intalnim lanturi de doua , trei si chiar
patru comparatii . Cu toate acestea , se inregistreaza si cateva comparatii
catacretice (cinci)
89% dintre comparatii au forma cononica , cele eliptice fiind mai
putin reprezentate cantitativ . Comparatiilor eliptice le lipsesc fie
verbul copulativ , fie elementul corelativ.
Facand parte din categoria tropilor realizati prin asemanare, cele
mai multe comparatii argheziene sunt totale . Doar cateva dintre analogii
au in vedere doar un element de entitate semantica , acestea fiind
partiale.
*In ceea ce priveste structura lexico-sintactica , se constata
ca in Cimitirul Buna-Vestire comparatiile au comparantul alcatuit in 19.68%
din cazuri dintr-un singur cuvant.
64.36% dintre comparatii au termenul al doilea extins, fiind alcatuit
dintr-un enunt cu o extindere oarecare . De aici va rezulta dezechilibrul
cantitativ intre comparat si comparant.
*Din punct de vedere semantic , marea majoritate a
comparatiilor au ca punct de plecare fiinta umana , care este asemanata cu
lucruri din realitatea inconjuratoare.
In functie de frecventa si varietatea faptelor , am obtinut
urmatoarele grupe:
1. comparat [+uman] versus comparant [+fauna]
mamifere , reptile , pasari , insecte (cainele , pisica , magarul , calul ,
taurul , mielul , gaina , iepurele , sarpele , cimpanzeul , broasca ,
soaricele , cartita , naparca , lebada , musca)
|