|
Robotii de pe Aurora
Opera stintifico fantastica a scriitorului Isaac Asimov se
structureaza in doua cicluri: "Robotii" si "Fundatia", alcatuind cea mai
ampla opera a genului, atat ca intidere temporala (ea acopera mai multe
zeci de mii de ani), cat si spatiala (plecand de la o unica planeta,
Pamant, la sfarsitul seriei "Fundatia" se discuta despre un Imperiu
Galactic incorporand milioane de planete).
Dupa cum ne poveste Isaac Asimov, intr-un viitor nu foarte
indepartat, dar nedefinit, pamantenii au inventat robotii: masini dotate cu
creier pozitronic, capabile, in formele perfectionate, chiar sa-si
depaseasca propria conditie de masina. Speriatii ca robotii s-ar putea
razvrati si prelua controlul asupra Pamantului, pamantenii au interzis
folosirea robotilor pe planeta lor. Dar in acelasi timp, a inceput exodul
oamenilor catre alte planete - un numar de 50, alese dupa asemanare cu
planeta-mama. Colonizarea fiind un proces deosebit de dificil, ea a inceput
cu ajutorul robotilor, care au facut posibila viata pe acele planete.
Actiunea din "Robotii de pe Aurora" se petrece la cateva sute de ani
de la primul exod. Cele 50 de planete, in frunte cu cea mai de seama,
Aurora, s-au dezvoltat si au intrecut cu mult nivelul de viata al planetei
de origine. Beneficiind de ajutorul nepretuit al robotilor, noile lumi au
initiat o politica de denigrare a Pamantului, regretand radacinile din care
se trag, constienti fiind ca au ajuns mult mai departe.
Pe fundalul acestei situatii conflictuale se contureaza de fapt
adevarata povestire, avand caracter politist: Jander, unul dintre robotii
Gladiei Solaria, este "ucis", in sensul ca inceteaza sa mai functioneze.
Robotii avand o foarte mare importanta pe Aurora , au apreciat ca faptul
constituie un eveniment foarte grav , si de aceea este necesara rezolvarea
sa urgenta. Pentru aceasta, doctorul Fastolfe, un marcant om de stiinta,
propune ca aceasta "crima" sa fie rezolvata de un om neutru, care sa nu fie
implicat in aceasta problema. Si astfel este chemat Elijah Baley, un
detectiv de pe Pamant, care vine pe planeta Aurora, hotarat sa rezolve
acest mister. Se loveste insa aici de reticenta locuitorilor fata de
pamanteni, acum cu mult inaintea lor in ceea ce priveste dezvoltarea
sociala.
De fapt, Asimov ofera in aceasta carte , ca de altfel in toata opera
sa, posibile alternative pentru viitorul omenirii, foarte diferite, fiecare
avand avantaje si dezavantaje.
Primul model oferit este cel al Pamantului, care, dupa acel prim
exod, a renuntat la serviciile robotilor, temandu-se de consecintele care
ar putea decurge din uzul indelungat al acestora: pierderea independetei
personale, abandonarea propriilor vieti in mainile unor masini. Robotii
insa nu au disparut; ei sunt folo |