|
Nicolae Labis
Exista valori,cele mai multe,care traiesc sub o aparenta
inselatoare si trebuie vocatie si intuitie spre a le anticipa destinul si
exista valori,mai putine si poate mai mari,care au in ele insele puterea de
a-si crea aparenta, suprafata si de a se manifesta prin ele.Labis
apartine acestei a doua categorii;el nu trebuie descoperit,ci,intr-un mod
foarte simplu,vazut.
Labis apare intr-un moment in care vechile valori si structurile
de mare stabilitate care justificau nu numai poezia dar si intelegerea
ei,erau puse in discutie,iar dezagregarea lor parea un fenomen
natural.Vechea poezie parea inadecvata scopurilor revolutiei si noii
ideologii si,in raport cu schimbarile violente si cu prabusirile
spectaculoase,parea iesita din uz,artificiala.Numai varfurile
literaturii,valorile absolute:Eminescu sau Bacovia rezistau asaltului
pornit din toate directiile.In aceste conditii,experienta lui Labis rezuma
nazuinta de recuperare a esentei poeziei,a lirismului si cauta acele valori
autentice in literatura pe care o considera "buna".El descopera ca
politicul,departe de a fi o alternativa,act liber de optiune a
scriitorului,devenise plasma vietii iar poezia incetase sa mai intere-
seze ca expresie a unui domeniu privilegiat.Lucian Raicu caracteriza
atitudinea lui Labis ca fiind
"o adevarata iresponsabilitate" dublata de cinism,intr-o perioada in care
totul era luat in serios.
Labis avea vocatie de inaugurator.El n-ar fi reusit insa sa fie
mesager al reinnoirii daca n-ar fi fost posesorul unui sistem de
asimilare,de absorbtie rapida.Usurinta adaptarii trecatoare de la un model
la altul,placerea imitatiei erau expresia unei vitalitati iesite din comun.
Poezia lui nu se constituie din teme propriu-zise ci este o
izbucnire si o curgere,o emotie fundamentala care de la sine se face
vers.Ea este in intregime ocazionala,strict determinata de imprejurari
biografice.La Labis este evident efortul de a integra o biografie in
evenimentele noii istorii,incercarea de anvergura romantica de a-i conferi
o expresie lirica.El se "limpezea" in aceasta poezie,care ii oferea un
nesfarsit izvor de autocunoastere.
Acea"curgere" a poeziei sale se regaseste si sub aspectul
structurii formale,se remarca tipul de frazare de mare fluenta,trecerea
unei fraze dintr-un vers in altul fara opriri dictate de nevoile
versificatiei.Fraza are un fel caracteristic de a numi direct si abrupt
lucrurile,de a intra repede in subiect,cu un aer firesc de intimitate cu
lumea.Multe versuri pot fi luate drept sintagme,fragmenete ale vorbirii
curente,ale informarii stricte: "M-am nascut noaptea la Sf.Andrei" ,"Mananc
si plang.
Mananc." Structura poeziei e clasica,Labis reali |