|
Miorita
Capodopera absoluta a literaturii noastre populare,
dovada geniului artistic al poporului roman, este rezultatul
unui proces de creatie seculara, textul baladei armonizand un
numar variabil de motive poetice cu existenta independenta in
folclor.
"Miorita" sintetizeaza o experienta de viata milenara,
pentru a o ridica, prin transfigurare artistica la rang de
valoare general-umana.
Datarea genezei baladei este de fapt imposibila, pentru
ca ea este rezultatul unei contaminari succesive intre temele
majore ale folclorului nostru.
Tema baladei "Miorita" o constituie o drama din viata
pastoreasca, din timpul transhumantei.
Subiectul este simplu: conflictul se naste intre trei
ciobani: "Unu-i moldovan/Unu-i ungurean/Si unu-i vrancean".
Cel moldovean, mai vrednic: "are oi mai multe/Mandre si
cornute/Si cai invatati/Si caini mai barbati". Ceilalti doi,
cu sufletul cotropit de invidie, si-au pus in gand sa-l
omoare pe cel moldovean.
O miorita nazdravana il instiinteaza pe baci de
complotul pus la cale. Se pune astfel in evidenta o prima
semnificatie a operei: infruntarea dintre bine si rau.
Deznodamantul nu ne este cunoscut; nu stim daca ciobanul a
fost omorat, dar ii cunoastem gesturile, atitudinea,
gandurile in fata mortii.
Partea lirica, urmand celei epice, contine testamentul
baciului si rugamintea adresata mioritei de a alina durerea
maicutei sale.
Din intreaga poezie izbucneste navalnic, ca un fluviu,
vitalitatea dintotdeauna a omului din popor, dragostea
oierului fata de indeletnicirea sa, fata de arta, de viata,
de natura si, mai ales, iubirea filiala fat pentru mama sa.
In structura compozitional a baladei se pot distinge
doua mari parti: una epica, in care sunt narate faptele, si
una lirica si dramatica, in care se exprima gandurile si
sentimentele ciobanasului aflat in fata mortii.
Motivele fundamentale pe care se sprijina balada sunt:
1. motivul transhumantei
2. motivul complotului
3. motivul mioarei nazdravane
4. motivul testamentului
5. motivul maicutei batrane
6. motivul alegoriei moarte-nunta
In text, cele sase motive se distribuie in trei parti.
Prima parte corespunde motivelor transhumantei si
complotului, cea de-a doua apartine celui de-al treilea
motiv, iar ultima parte celor trei motive finale. Cele trei
parti sunt legate sintactic prin conjunctiile "dar" si "iar"
cu valoare adversativa sau copulativa.
Prima parte, o adevarata expozitiune, are un caracter
epic, ce reprezinta imaginea cadrului natural in care se
succed faptele. Astfel, personajele sunt plasate in spatiul
romanesc, intr-o atmosfera de calm si seninatate specifica
inceputurilor. Metaforele ne introduc intr-o natura de basm,
intr-un loc al fericirii in care pastorul se simte linistit.
Ciobanii sunt prezentati vag la inceput, fiind
incadrati in coordonatele spatio-temporale carora apartin,
pentru ca din primele |