|
MIORITA
Balada populara
Balada, este opera epica in versuri in care se povestesc fapte din
trecut .
Miorita a fost considerata ,,cea mai frumoasa epopee pastorala din
lume " . George Calinescu, o considera ,,unul din cele patru mituri
fundamentale ale poporului nostru, comuniunea om-natura, in existenta ei
pastorala ."
In structura compozitionala a baladei se disting mai multe motive si
teme fundamentale intr-o desavarsita constructie epico-lirico dramatica .
Semn distinctiv al spiritualitatii romanesti, ea are la baza transhumanta,
vechi obicei al ciobanilor de a cobora turmele la iernat si de a le urca
din nou primavara .
Valoarea baladei nu sta in subiectul ei, ci in forma artistica
exceptionala, incepand cu metafora si sfarsind cu alegoria .
,, Miorita ", incepe epic, expozitiunea fiind cadrul in spatiu ,,
ondulat "al plaiului romanesc, prin metafora unica ,,Pe-un picior de plai /
Pe-o gura de rai " . Cadrul natural in care se petrec intamplarile, e parte
componenta a frumusetilor patriei noastre, un admirabil tablou de natura
insorit, inundat de lumina, frumusete si optimism, in comparatie cu
gandurile sumbre de la ,, apus de soare ".
Timpul este toamna, cand ciobanii coborau ,,la vale " dar actiunea
este atemporala, fara a fi precizat in care toamna a transhumantei se
petrece .
Prin interjectia ,,iata", sunt introdusi in cadru cei trei ciobanei
. Prezentul etern, sugereaza ca ciobanii vin si pleaca dintotdeauna, catre
totdeauna . Remarcam repetitia in enumeratie si cifra fatidica ,, trei ".
Conflictul dintre ciobani declanseaza intriga : ,, o manifestare
umana monstruoasa "-(G. Calinescu)- este hotararea ciobanului ungurean si a
celui vrancean de a-l omori pe baciul moldovean, ,, C-are oi mai multe /
Mandre si cornute . Urmatorul motiv are in centru oita nazdravana,
personificata si inzestrata cu grai si cu puteri de prezicere . Dialogul
dintre oita si cioban releva sentimente puternice de adanca afectiune .
Apelativele ,, draguta mioara ", ,,dragutule bace ", diminutivul
,,bolnavioara" , arata participarea afectiva, dragostea reciproca dintre
stapan si mioarele sale .
Testamentul este partea cea mai ampla, nucleul constructiei
baladei . Lipsa deznodamantului a dat nastere interpretarilor .
Atitudinea baciului moldovean in fata mortii este demna, el o
priveste cu barbatie, calm si echilibru. Testamentul are doua secvente :
ingroparea si jelirea dupa datina, precum si alegoria
Alegoria e principala sursa a echilibrului sufletesc al ciobanului . ,,
Alegoria moarte - nunta este o metafora fara pereche "- (Sadoveanu).
Ciobanul, pentru implinirea datinei, isi imagineaza o nunta cosmica,
fantastica, |