|
Mihail Sadoveanu - Hanul Ancutei
Iapa lui voda
Intr-o toamna tarzie am auzit multe multe povesti, dar asta sa intamplat
cand a fost vreme de razboi dar si belsug la vita de vie.
In aceste imprejurari hanul a devenit neincapator, el era de fapt o cetete
cu ziduri si porti groase dar era deschis tuturor celor care dorerau sa se
odihneasca si sa spuna povesti.
Printre acesi oameni era si Ionita, un razas cu cal pintenog si roib, de
care se mandrea spunand ca se trage din radacini puternice-de la mama
sa,despre care le povestise o intamplare.
In vremuri de demult cand razasul era in floarea vastei.Intr-o zi,ca alta
zi,se afla la han
Si stand asa veni un boier necunoscut, iar dupa ovreme se luase la vorba cu
el si ii spusese problema pe care o avea.Aces necaz era legat de pamant cu
un alt boier care ii luase pamant prin hotie,ii mai destainuise faptul ca
avea de gand sa se duca la domnitorul Mihai Voda Sturza sa faca dreptate si
daca nu sa ii pupe iapa intr-un loc aflat laga coada.
Si dupa ce boierul necunoscut pleca, razasul se dusese la curtea domneasca
de la Iesi.Si intrand in sala tronului unde se afla domnitorul,razasul se
apleca si milos ii spuse necazul si la sfarsitu povestirii el ii arata
actele doveditoare,domnitorul il ruga sa se ridicesi razasul uitanu-se la
domnitor rosii caci era acel boier necunoscut cu care vorbise la han.Si in
final domnitorul il intreba ce are sa faca daca nu ii va da dreptate si
razasul ii spuse ca iapa sa se afla si ea la curte.
In final domnitorul ii facu dreptate razasului Ionita.
Haralambie
Cu o ulcica-n stanga, comisul Ionita isi mangaie cu doua degete de la mana
dreapta mustatile tusinate.In aceasta stare de auto apreciare el vru sa
istoriseasca o alta poveste mai minunata decat "Iapa lui voda",dar insa fu
oprit,politicos,de un calugar care venea de la munte care adresa cinstite
inchinari tuturor celor aflati in sala si mai ales tinerei Ancute care era
o raza de soare in incaperea intunecoasa.Comisul Ionita il intreba ce il
aduce prin aceste locuri,calugarul care se numea German ii spuse ca a facut
un juramant mamei sale,care era pe patul de moarte si anume ca se va duce
la targul Iesi sa se roage la biserica Haralambie.Preotul isi puse mereu
intrebarea care era tatal sau caci doar mama sa si bunul Dumnezeu stiau
raspunsul,poate acest Haralambie.Insa fu intrerupt de Ionita care dorea sa
afle despre acest Haralambia care se pare ca a trait intr-un timp demult.Si
calugarul se aferi sa le spuna povestea lui.
Acel Haralambie era un arnaut domnesc care devenise un talhar care fura de
la boieri si controla anumite drumuri si trecatori.
Domnitorul de atunci a trimis soldati sa il omoare dar ei au dat gres.In
ziua da Satamaria mare,la a 15-ea a lunii august,Voda Ipsilant era
posomorat ca Haralambie face necaz mare in tara.Marele vornic la sfatuit ca
singurul om care l-ar pute invinge pe Haralambie era fratele sau,Georghie
Leonardi,tufecci-basa.Voda era de aceasi parere,astfel la chemat.Georgie
lua cu greu sarcina s |