|
Liviu Rebreanu - creator al romanului romanesc modern
In cadrul evolutiei romanului romanesc, se poate vorbi de "momentul
Rebreanu". Prozatorul continua si adanceste cercetarea societatii
romanesti, in traditia lui Nicolae Filimon, Duiliu Zamfirescu si Ion
Slavici, printr-o vasta documentare si compozitite, printr-un studiu atent
de analiza psihologica.
Ne aflam in fata unui scriitor obiectiv, care uimeste prin puterea de
a prezenta viata in complexitatea ei sociala si psihologica.
In romanele psihologice ("Padurea spanzuratilor", "Adam si Eva",
"Ciuleandra", "Jar"), tema iubirii, a razboiului, a intelectualului
presupun, in viziunea lui Rebreanu, miscari launtrice ce se desfasoara
decis, in tacere, ascunzand patos de viata si mari conflicte dramatice.
Tenacitatea taranului, strigatul de revolt al multimii infometate de pamant
le descoperim in romanele sociale ("Ion", "Craisorul", "Rascoala").
Notarea minutioasa a faptelor verosimile, plasticizarea secventelor
narative in cadrul marilor constructii epice, asemanatoare unor ansambluri
arhitectonice, obiectivarea actiunii sunt specifice scolii realiste; astfel
opera lui Rebreanu este reprezentativa pentru stadiul si modalitatile de
expresie ale perioadei in care a creat.
Romancierul marturiseste ca, in actul creatiei, un rol important l-a
avut, pe de o parte "emotia", o anume "impresia afectiva", pe de alta parte
acumularea de material documentar, de cele mai multe ori din propria
biografie.
|