|
Jertfa pentru creatie in literatura
romana si universala
Mitul jertfei zidirii este un mit caracteristic pentru zona
sud-est europeana cu o mare pondere ca motiv in folclorul literar si in
literatura culta romaneasca. Acesta a fost studiat de numerosi cercetatori,
care au relevat particularitatea sa la fiecare popor (romani, sarbi,
croati, greci, bulgari maghiari) si cu deosebire originalitatea modului
romanesc. In timp ce, s-a aratat, in baladele straine care trateaza
motivul, sacrificiul e impus de o constructie utilitara (un pod, o cetate),
in balada romaneasca este ceruta o creatie si cu finalitate artistica. Cand
constructia este gata, voievodul ii intreaba pe mesterii aflati inca pe
acoperis, daca pot construi un edificiu si mai frumos , la care ei
raspunzand afirmativ, domnul da ordin sa fie rasturnate schelele pentru ca
cei 'noua mesteri mari' si Manole sa nu mai poata cobori. Ei incearca sa se
salveze punandu-si aripi de sindrila, dar se prabusesc si mor, reeditand
mitul lui Icar, alt motiv al baladei care lipseste in variantele sud-
dunarene. Reactia Anei, sotia lui Manole, in timpul zidirii este deasemenea
diferita: nu tipete, nu blesteme, la fel ca in amintitele balade straine,
ci o durere adanca si discreta, plina de o duioasa, delicata si reciproca
iubire fata de sot, de supunere in fata sacrificiului socotit inevitabil.
Numarul creatiilor literare romanesti inspirate din mitul
jertfei zidirii este imens: peste 150 poezii, peste 25 de piese de teatru
si numeroase povestiri si romane, iar intre autori se numara scriitori ca:
Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Tudor Arghezii, Victor
Eftimiu, Lucian Blaga, Victor Papilian, Dan Botta etc.
Drama Mesterului Manole scrisa de Lucian Blaga si aparuta in
1927 este edificata pe structura mitului jertfei zidirii, intruchipat in
balada 'Monastirea Argesului'.
Evident, motivele mitice constituie numai punctul de plecare
si ofera cadrul general al conflictului dramatic. Sotia mesterului venea
numai sa isi vada sotul, pe cand in drama lui L. Blaga, Mira soseste cu
scopul de a-l ajuta cu dorinta de a impiedica un eventual sacrificiu
omenesc. Motivul "jocului" din scena zidirii Mirei este deasemenea o
inovatie a lui Lucia Blaga. In drama, zidarii raman in viata, martori ai
efortului creator: marile izbanzi ale omului, asupra lui si asupra materiei
cer ca o necesitate viata creatorului.
De sapte ani Manole incearca sa ridice biserica, de sapte ani
tot ce construieste ziua, se naruieste noaptea. Convinsi ca un duh rau
clatina zidurile, satenii scot sicriiele din cimitir si le dau drumul pe
apele Argesului, femeile ies pe malul raului la miezul noptii si sting
lumanarile in apa pentru a alunga blestemul.
In traditia culturala a popoarelor, numarul sapte reprezinta
simbolul perfectiunii: lumea a fost creata in 7 zile, 7 este numarul
continetelor dar si numarul zilelor sapta |