|
Izvorul noptii
L. Blaga a trait intre anii 185-161 si a fost unul dintre cei mai mari
poeti care inbina armoniaos in opera sa filosifia si literatura. Geneza
poeziei face parte din volumul de versuri al poetului 'Poemele luminii'
publicat in 1919. L.Blaga considera ca iubirea repr. o cale de cunoastere,
de descifrare a tainelor universului. In poezia sa 'lumina' este sinonim cu
'cunoasterea'. Ca gen apartine genului liric,ca specie este o idila. Tema o
constituie iubirea vazuta ca o cale de cunoastere.titlul se constituie intr-
o metafora revelatorie care sugereaza 'ochii negrii ai iubitei'. Izvorul de
fapt un sent. de iubire pe care-l traieste poetul.
Op.lirica este opera in care autorul isi exprima direct
ideile,sent.. Discursul liric este alcatuit dintr-o fraza ampla si
dintr-o propr.dezvoltata cu rol de concluzie. Fraza expr. admiratia
poetului pentru frumusetea iubitei. Discursul liric I-a forma unei
adresari directe,poetul expr.-usi admiratia fata de frumusetea
persoanei iubite. Acest sent. este evidentiat si de vocativul care
deschide discursul poetic 'frumoaso' si care in acelasi timp
sublinieaza o trasatura fizica a persoanei iubite. Cuv. 'cheie' al
poeziei il constituie subst. 'achii' care apare de 3 ori in poezie
pe parcursul poeziei. Asocierea subst. 'ochii' cu adj. 'negrii' la
gradul superlativ precum si cu adj. 'adancii' care capata in text
valoarea subst. are rolul de a amplifica starea de extaz pe care o
traieste poetul la vederea iubitei sale. Enumeratia 'peste
vai','peste munti' si 'peste sesuri' evidentiaza faptul ca
frumusetea iubitei se rasfrange asupra naturii,acesta preluand
cateva din atributiile fiintei iubite. Negrul ochilor iubitei fac
din aceasta un adevarat mister care nu poate fi descifrat decat
prin iubire. Ideea de mister este amplificata de epitetul adverbial
'tainic', de subst. provenit din adj. cu functie de apozitie
simpla 'adancii'precum si de metafora 'o mare de intuneric'.
Vb.dubitativ 'a parea' care se constituie intr-un singur vers sug.
faptul ca emotia puternica pe care i-o trezeste frumusetea iubitei
il determina s-o confunde la un moment dat cu intregul univers
incarcat de mistere. Inversiunile prezente in poezie 'tainic
curge','asa-s de negrii'au menirea de a scoate in evidenta impresia
puternica pe care i-o produce e-ul liric frumusetea iubitei dar si
misterul iubirii.
A doua secventa a discursului liric se constituie intr-o
concluzie a versurilor anterioare. Omagiul adus in prima sec.
iubitei atinge acum apogeul fapt subliniat de oximoronul 'asa-s de
negrii/lumina mea'. Reluarea adj.'negri' la superlativul absolut
pentru a expr. consecinta pe care o are asupra e-ului liric,vraja
datorata frumusetii ochilor iubitei are in acelasi timp rolul de a
acc. trairea poetului. Prozodia poeziei este in deplin acord cu
ceea ce vrea sa transmita poetul.Avem versuri albe,fara rima cu
masura variabila.Rima interioara realizata cu ajutorul
asonantei.Muzicalitatea este data de pauzele impuse de discurs |