|
Originea si dezvoltarea limbii romane
Lingvisti romani si straini de prestigiu, istorici, arheologi, au pus
in evidenta, in decursul timpului, date si documente de limba care
statueaza originea limbii romane, originea si caracterul ei.
In urma razboaielor dintre daci si romani, Dacia a fost transformata
in provincie romana, si va ramane stapanita timp de 165 de ani (106-271) de
romani. Romanizarea populatiei bastinase s-a desfasurat relativ rapid si
usor. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste si descoperite pe
teritoriul tarii noastre arata limpede acest lucru. In afara masurilor cu
caracter administrativ, printre factorii ce au contribuit la romanizare pot
fi enumerati:
a) serviciul militar in care tinerii daci se inrolau
b) casatoriile intre soldatii veterani romani si femeile
dace, copiii nascuti beneficiind de avantajele cetateniei romane
c) crestinismul raspandit in limba latina; drept dovada
stau cuvintele de baza ale credintei crestine, care se regasesc in romana,
prin mostenirea directa a unor termeni din latina: Dumnezeu (din domine
deus), crestin (din christianus), biserica (din basilica),
botez (din baptism), rugaciune (din rogationem), preot (din presbiterius),
cruce (din crucem), pacat (din pecatum), inger (din duiangelus), etc.
Influenta patrunderii de meseriasi, agricultori, negustori in Dacia,
inca de dinainte de cucerirea de catre Traian, se face simtita si astazi,
prin termenii din domeniu, pastrati din latina: sat (fossatum, localitate
intarita printr-un sant), a ara (arare), a semana (seminare), grau
(granum), secara (secale), orz (hordeum), legume (legumen), canepa
(canepa), in (linum), aur (aurum), argint (argentum), sare (salem), cal
(caballus), vaca (vaca), vie (vinea), vita (vitea), poama (poma), etc.
Se poate vorbi de o perioada de bilingvism, cand se folosesc
concomitent limbile
geto-daca si latina, pana la impunerea definitiva a acesteia din urma.
In "Dacia felix" se continua procesul de romanizare si dupa plecarea
oficiala a armatei si a administratiei romane in 271., prin intensificarea
patrunderii limbii latine in masele largi rurale.
Limba romana provine din latina populara vorbita sau latina vulgara
(lat. vulagaris=popular).
Acest aspect al latinei sta si la baza celorlalte limbi romanice:
italiana, spaniola, portugheza, catalana, occitana sau provensala, romansa
sau retoromana si franceza. A mai existat una, a zecea, dalmata, dar in
secolul al XIX-lea ea a icetat sa mai fie folosita.
Procesul de formare al limbii romane se incheie in secolul al VII-
lea. Invaziile popoarelor migratoare: gotii, gepizii, hunii, avarii,
slavii, etc. au influentat limba, fara a modifica fondul principal de
cuvinte si structura gramaticala de origine latina.
Istoria cuvintelor si a formelor se numeste etimologie iar metoda cu |