|
In noptile cu luna femeile torc canepa
Geo Bogza (1908-1993) ocupa un loc aparte in literatura romana prin
intreaga sa creiatie, dar mai ales prin reportajele sale literare care se
deosebesc radical atat de cele predecesorilor, cat si de cele ale
urmasilor, aducand o nota noua, originala si viguroasaprintr-un lirism
pronuntat si o viziune ampla asupra oamenilor si a locurilor evocate.
Aria de cuprindere a acestor scrieri este impresionanta, fiind sugerata
chiar de titlurile lor:Tari de apa, de foc si de pamant, Tabacarii, Lumea
petrolului, Cartea oltului, Tragedia poporului basc, Pe urmele razboiului
din Moldova, Oameni si carbuni in valea Jiului, Privelisti si sentimente
etc.
Reportejele literare ale lui Bogza (descriptive sau narative) se
deosebesc de cele jurnalistice (ancheta, portret, interviu) tocmai prin
arta cu care acesta transpune realitatea in struturi literare fara a cadea
insa in fictiune. Un astfel de reportaj este si cel intitulat In noptile cu
luna femeile torc canepa, din volumul Tari de apa, de foc si de pamant
(1939), care are ca idee centrala viata aspra, dura, a locuitorilor din
Muntii Apuseni.
Desi Bogza priveste existenta motilor in complexitate, titlul se opreste
numai asupra unui aspect esential care l-a impresionat in mod deosebit pe
scriitor- "lupta femeilor cu canepa", pentru a o transforma pana in
primavara in cate "un cearceaf scortos" si in "cateva camasi aspre si
negre".
Ca in orice reportaj - fie el literar sau jurnalistic - , scriitorul
prezinta aspecte din lunea reala, cunoscute la fata locului. Asa se explica
faptul ca locurile evocate sunt strict precizate - Valea Ariesului, satele
Albac, Vidra si Ponorel -, iar autorul ofera uneori chiar date exacte, prin
intermediul cifrelor.
Datele obtinute astfel sunt apoi organizate intr-un text structurat in
trei parti, al caror continut reliefeaza, in ordine, viata si ocupatiile
motilor de pe Valea Ariesului, imaginea satelor de moti si "necurmata
istovire" a femeilor de a transfforma canepa in cateva obiecte.
Motii de pe Valea Ariesului prelucreaza lemnul si ,merg cu scandurile ca
sa le vanda. Ianrna drumul este anevoios si la venirea serii dejuga boii si
dorm in zapada alaturi de ei. A doua zi se inapoiaza cu saci de malai
cumparat pe banii obtinuti pe scanduri. Motii de pe cealalta parte a
Ariesului cioplesc iarna ciubere si doinite pe care le vor vinde in timpul
verii in toata tara.
Cel mai sarac sat din aceasta zona este Ponorel, o asezare cu 1900 de
suflete. Pamantul este la fel de sarac ca si oamenii, dar cu toate acestea
sunt moti care se ocupa cu agricultura. Satele de moti sunt asa de
imprastiate, incat distanta de un kilometru este cea mai apropiata. Ei si-
au asezatcasele pe cele mai inalte culmi pentru a nu mai fi nevoiti sa urce
gunoiul din vale spre a fertiliza |