|
Demonstratia ca o poezie studiata este imn:
Andrei Muresanu a ramas cunoscut ca autor al poeziei "Un
rasunet",publicata pe foi volante in 1848 si devenita marsul
revolutionarilor romani din Transilvania. Sub titlul de "Desteapta-te
romane !",aceasta "Marseilleza a romanilor", cum o numea N. Balcescu a
redevenit imnul de stat al Romaniei dupa 1989, fiind cantat pe melodia lui
Anton Pann.
Imnul este specia solemna a genului liric ,destinata a fi cantata
,in care se exprima sentimente de pretuire fata de un eveniment deosebit ,o
idee,un erou.
Inaltele idei de iubire fata de patrie si de libertate exprimate
intr-un mod atat de pregnant in "Desteapta-te, romane !" au facut ca poezia
lui Andrei Muresanu sa aiba un ecou nu numai in contextul istoric in care a
fost creata,ci sa dainuie peste un secol in memoria afectiva a romanilor
,care au ales-o sa le reprezinte tara in mod oficial, alaturi de drapelul
tricolor.Poezia este alc. din 11 catrene ,cu ritm iambic,rima incrucisata,
si masura de 13-14 silabe.
"Desteapta-te,romane!" apartine genului liric pt.ca sentimentele
autorului sunt exprimate in mod direct. Eul liric apare prin folosirea
pers.I,nr.pl. pt. ca acesta se include in poporul roman:"juram ca vom da
mana","sa ne rapeasca limba". Poezia se remarca printr-o bogatie a
figurilor de stil, metafore, epitete,comparatii,enumeratii care subliniaza
mesajul transmis inca din titlu,patriotismul si dorinta de independenta.
Exprimarea directa a autorului este dovedita si de prezenta unor
subst. in vocativ:"romane,marete umbre,preoti, romani din patru unghiuri"
si a unor vb.la imperativ :"desteapta-te","priviti","uniti-va", etc.,in
felul acesta poetul adresand si anumite indemnuri si dand poeziei un ton
solemn,o alta trasatura a imnului.
Poetul indeamna mai intai la desteptare nationala si la actiune:
"Desteapta-te,romane,din somnul cel de moarte ","croieste-ti alta
soarta".
Este adresat apoi indemnul ca romanii sa dovedeasca prin fapte ca
sunt urmasii demni ai romanilor,ca spre final sa-si faca prezenta indemnul
la unitate nationala("romani din patru unghiuri/ uniti-va-n simtiri").
Acesta poezie fiind un imn ,poetul vorbeste si despre idealurile de
unitate nationala si libertate al poporului. Astfel romanii sunt uniti si
gata sa sara "ca lupii in stane"(comparatie) pt.apararea patriei ,iar
optiunea lor este una singura (Viata-n libertate, ori moarte ! striga
toti"),preferand moartea glorioasa unei robii umilitoare("Murim mai bine-n
lupta cu glorie deplina /Decat sa fim sclavi iarasi pe vechiul nost
pamant"').
Poetul apeleaza la evocare ,vorbind despre neimplinirea idealului
de unitate nationala(inversiunea si epitetul "oarba neunire") pe care jura
sa-l duca la indeplinire contemporanii("juram sa fim pururea frati"),
despre robia indurata de |