|
Iapa lui Voda
de Mihail Sadoveanu
(argumentare povestire)
Mihail Sadoveanu, scriitor al sec. XX -lea este unul dintre cei mai
mari povestitori romani, avand ca predecesori pe Ion Neculce si Ion
Creanga. Volumul "Hanu Ancutei" aparut in 1928 reprezinta in opera lui
Sadoveanu un moment de rascrucee. Regasim in volum aproape toate elementele
povestirilor anterioare: lumea taraneasca, idilicul , legenda, moralitatea,
"Hanu Ancutei" este alcatuit din povestiri.
Povestirea este o specie primara, fundamentala a genului epic in care
accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor.
"Iapa lui Voda" este prima povestire din volumul "Hanu Ancutei".
Autorul, Mihail Sadoveanu isi exprima ideile, sentimentele in mod indirect
prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje
prezente, inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu
celelalte formeaza rama. Tehnica narativa este aceea a povestirii in rama.
Mihail Sadoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza
povestirea cadru, in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri.
Primul povestitor este Ionita comisul de la Draganesti care se
intrece la povesti chiar si cu mos Leonte, Ionita comisul in calitate de
personaj narator da o explicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa, de
unde si titlul povestirii "Iapa lui Voda". Povestirea este o specie a
genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele
subiectului.
Aflat la hanu Ancutei, comisul Ionita ii ameninta pe oamenii aflati
acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui
Mihai Voda Sturza.
In intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul Ionita iar
acesta hotaraste sa le spuna povestea.
In desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se
afla tot la hanu Ancuei cu o alta iapa, mama acesteia de acum si ca la un
moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el
despre necazurile sale cu boierii vecini.
Ii mai spune ca e in drum spre curtea domneasca, ca sa-i ceara lui
Voda sa ii faca dreaptate, iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub
coada.
Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul Ionita.
La Iasi, Ionita intra cu mare usurinta la Voda, se inchina si recunoaste pe
boierul de la han. Ionita ii arata actele si voda ii face dreptate, moment
ce constituie punctul culminamt.
In deznodamant, Voda il intreaba ce s-ar fi intamplat daca nu ii
facea dreptate, Ionita raspunde ca el nu-si i-a vorba inapoi, ceea ce il
distreaza pe Voda. Domnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la han si
trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui Voda.
Comisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care
"rancheaza si rade"dezvaluind parca o amintire din alt veac. Astfel cei de
fata isi dau seama ce fel de om e comisul Ionita.
|