|
Aglae Tulea „baba absolut?, f?r? cusur în r?u”, a?a cum o caracterizeaz? Weissman , este sora lui mo? Costache, so?ia lui Simion Tulea ?i mam? a trei copii: Olimpia, Aurica ?i Titi.
Odat? ap?rut în scen?, personajul se mi?c? într-o liniaritate total?. De la început la sf?r?it Aglae stârne?te doar dezgust. Se prezint? cititorului prin intermediul lui Felix, care o observ? cu aten?ie: „Otilia opri pe Felix în fa?a femeii mai mature. Era o doamn? cam de aceea?i vârst? cu Pascalopol, cu p?rul negru piept?nat bine într-o coafur? japonez?. Fa?a era g?lbicioas?, gura ?i buzele sub?iri, acre, nasul încovoiat ?i acut, obrajii br?zda?i de câteva cute mari, acuzând o sl?bire brusc?. Ochii erau bulbuca?i ca ?i aceia ai b?trânului, cu care sem?na pu?in, ?i avea de altfel aceea?i mi?care moale a pleoapelor. Era îmbr?cat? cu bluz? de m?tase neagr? cu numeroase cercule?e, strâns? la gât cu o mare agraf? de os ?i sugrumat? la mijloc cu un cordon de piele în care se vedea prins? de un l?n?i?or urechea unui cesule? de aur”.
Acela?i personaj, Otilia face prezent?rile:
„– E tanti Aglae, sora lui papa, explic? Otilia lui Felix, v?zându-l cam nedumerit.
– De unde s? m? cunoasc?? întreb? Aglae. Când a murit m?-sa, era numai atât. De atuncea nu l-am mai v?zut.”
|