|
FORME INCIPIENTE ALE PROZEI
SINTEZA
Paralel cu cultura populara de circulatie oala -cercetarile
atesta ca au existat dovezi ale culturii in forma scrisa-documente in
limba Latina care atesta raspandirea larga a scrisului in perioada
romanizarii Daciei.
Apoi in evul mediu limbile de cancelarie si de cult care se
folosesc in tarile Europei sunt limbile
Latina ,greaca si slavona .
Primele forme ale culturii romane in limba slavona sunt
manuscrisele cu character religios , istoric si didactic.
Scoli de carte slavoneasca functionau pe langa manastirile
Tismana ,Cozia ,Govora , Bistrita ,Putna ,Neamt,etc.In manastiri se
aflau biblioteci de manuscrise slavone ;calugarii au copiat unele
manuscrse cu migala si rabdare si cu un remarcabil simt artistic.
Amitim astfel Evangheliarul slavon -copiat in 1405 de calugaul Nicodim
.In sec. al XV-lea apar si primele scrieri originale in limba slavona
, astfel Viata si sujba sf. Ioan cel nou-scrisa la indemnul lui
Alexandru cel Bun de Grigore Tamblac .
Mitropolitul Varlaam tipareste la Trei Ierarhi Cartea
romaneasca de invatatura .
In secolul al XVII-lea istoriografia nu mai este opera
calugarilor , cia unor boieri patrioti cu dragoste de cultura
.Cronicile nu mai sunt scrise din porunca domnitorilor la curte- ele
sunt scrise in limba romana din dorinta de a pune in fata generatiilor
urmatoare evenimentele trecutului . In Moldova primul nostrum cronicar
este Grigore Ureche care scrie LETOPISETUL TARII MOLDOVEI DE LA
DESCALECATUL LUI DRAGOS VODA (1359) PANA LA A DOUA DOMNIE A LUI ARON
VODA (1594).Originalul cronicii sa pierdut pastrandu-se doar copiile
cu interpolari, facute de Simion dascalul, Axinte Uricriul si Mihail
Calugarul. Urmasul sau este Miron Costin care continua Letopisetul
Tarii Moldovei de la Aron Voda pana laDabija Voda (1661).
Opera sa e mai vasta caci cuprinde si De neamul moldovnilor
lucrare cu caracter polemic indreptata impotriva "ocarilor "si
"basnelor" celor care au facut "adaosaturi" cronicii lui Ureche.
De asemenea scrie si poemul filozofic Viata lumii pe tem
trecerii timpului si asoartei shimbatoare ("fortuna labilis"), voind
sa dovedeasca faptul casi in limba romana se pot scrre stihuri. Alte
doua lucrari istorice ale sale sunt Cronica tarilor Moldovei si
Munteniei si Istoria in versuri polone despre Moldova si Tara
Romaneasca.
Posesor al unei arte literare mai evoluate va fi Ion Neculce
care scrie LETOPISETUL TARII MOLDOVEI DE LA DABIJA VODA PANA LA A DOUA
DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT (1743).
In predoslovie el precizeaza sursele de inspiratie care sunt :
traditia orala , lucrurile aflate " |