|
DESPRE CRONICARI
De multe ori dorim sa ne intoarcem in timp si sa descoperim radacinile
poporului nostru, precum si etapele istorice prin care a trecut acesta.
Atunci intram cu pasi sfiosi in "biblioteca" si luam de pe rafturile
ticsite cu carti batrane si prafuite, "Letopisetele"- comoara poporului si
a culturii romane.
Ele au fost sadite cu grija de trei mari cronicari moldoveni: Grigore
Ureche, Miron Costin si Ion Neculce, dorind ca, prin operele lor, sa fie
prezentata istoria Moldovei asa cum a fost, renuntand la "vorbe desarte" si
la fictiune.
Asadar, cel care deschide calea spre cunoastere a istoriei si a
originii poporului roman este: Grigore Ureche (1590-1647), boier de vita
nobila, inrudit cu Al. cel Bun si avand functii inalte in stat.
Ureche are o vasta cultura, dobandita la scolile din Polonia, el,
impreuna cu "urmasii" sai, reusind sa puna bazele istoriografiei romanesti.
El se informeaza, atat din documente interne, cat si externe, punand pentru
prima data in literature romana "problema responsabilitatii afirmatiilor
sale", deoarece " precum am aflat, asa am aratat". Opera sa "Letopisetul
Tarii Moldovei", cuprinde perioada de la Intemeierea Tarii Moldovei, in
1359, pana in 1594, cronicarul dorind ca urmasii sa cunoasca istoria
predecesorilor.
Ureche a intarit ideea de origine, de neam si de limba a romanilor,
prin remarcabila afirmare: "Rumanii, cati se afla laciuitori la Tara
Ungureasca si la Ardeal si la Maramoresu, de la un loc santu cu moldovenii
si toti de la Ram se trag...".
Pe langa rolul de narrator, Ureche a fost si un bun portretist, reusind
sa creioneze aspectul fizic si moral al numeroaselor personalitati
istorice. Domnitorul ideal al cronicarului este Stefan cel Mare, cel ce a
tronat asupra Moldovei aproape o jumatate de secol, presarand istoria cu
glorii si pace.
"Letopisetul T. Moldovei" de G. Ureche, a fost un bogat izvor de
inspiratie pentru numerosi scriitori ca : M. Sadoveanu, B. Delavrancea, C.
Negruzzi s. al.
Cel de-al doilea mare cronicar moldovean, Miron Costin, este "cel mai
cult autor", aceasta datorandu-se scolilor de elita din Polonia acelor
timpuri. El cunostea limbile clasice. ca latina, greaca veche si slavona,
precum si limbile moderne, franceza, germana etc. M. Costin continua, prin
lucrarea sa "osardia" raposatului Ureche, iar in Predoslovie la "De neamul
moldovenilor", reuseste prin caracterul polemic, sa sustina originea
poporului roman, facand aluzie la ceea ce scrisesera doi calugari, in opera
lui Ureche.
Letopisetul sau este publicat in romana si polona, si prezinta istoria
Moldovei timp de saizeci si sase de ani, " de la Aron- Voda, incoace".
Autorul sustine, ca si inaintasul sau, responsabilitatea scrisului si
rolul educativ al istoriei, vrand ca ea sa fie transmisa mai departe si sa
fie cunoscuta de noile generatii.
A treia icoana ce a continuat depanarea firului istoric, "de la Davija-
Voda pana la cea de-a doua domnie a lui Constantin |