|
DAN , CAPITAN DE PLAI
de Vasile Alecsandri
POEM EROIC
Poemul, este o specie a genului epic, in versuri, cu o
actiune mai dezvoltata decat a baladei, cuprinzand o suita de episoade, cu
personaje mai multe, insufletite de sentimente nobile si o intriga mai
complicata .
Pornind de la folclor, Vasile Alecsandri infatiseaza o pagina din
trecutul nostru istoric, un moment dramatic din lupta pentru libertate
nationala dusa de poporul roman im-potriva cotropitorilor tarii . Faptele
povestite se petrec in secolul XVI, dupa moartea lui Stefan cel Mare, cand
romanii au de infruntat o noua navalire a tatarilor cotropitori.
Actiunea are la baza o antiteza puternica, cea dintre cotropitorii
tatari si aparatorii plaiurilor romanesti, simbolizati prin Dan si Ursan,
personaje aflate la granita dintre real si legendar, intrupari ale
eroismului si ale patriotismului intregului popor . Ei sunt animati de o
puternica dragoste de tara, pe care o apara cu pretul vietii .
Viteazul Dan, figura centrala a poemului, fost ostean de-al lui
Stefan cel Mare, traies-te ,,ca soimul singuratic / In pestera de stanca,
pe-un munte paduratic."
Retras in muntii pe care i-a aparat candva cu multa barbatie,
solitar si batran, el mediteaza asupra trecerii timpului si a apropiatei
morti. Are sentimentul datoriei implinite fata de tara si memoreaza in
singuratate faptele de arme de odinioara :
,,Dincolo de morminte el trist acum priveste / O tainica
fantasma ce-n zare se-odihneste / Fantasma dragalasa a verdei tinereti / Ce
fuge de rasuflul geroasei batraneti ."
Natura, apare personificata : ,, doi vechi stejari / Crescuti
dintr-o tulpina pe culmea cea de munte " (simbol al fratiei de arme a celor
doi eroi, Dan si Ursan), vorbesc despre navalirea tatarilor pe plaiurile
romanesti: ,, E sabie in tara, au navalit tatarii/ S-acum in balti de sange
isi joaca armasarii !...Ard satele ! sub robie cad fete si copii ".
Aceasta trista si napraznica veste il hotaraste pe Dan sa plece la
lupta, singura lui dorinta fiind de a strivi ,,toti lupii, toti serpii de
pe plai "-aluzie metaforica la dusmanii tarii . ,,Batranul Dan desprinde un
palos vechi din cui / Si palosul luceste voios in mana lui
/ El zice cu mandrie, naltand privirea-n sus/ Pe inima si palos , rugina nu
s-au pus ."
Dorinta sa este nestramutata si Dan porneste la drum spre Ursan,
prietenul si fostul sau tovaras de arme , ce fusese pus de domnitor de paza
in mijlocul campiei . Afland de navalirea tatarilor, acesta nu ezita nici o
clipa si se pregateste de lupta .Impreuna se arunca in focul bataliei,
sprijinindu-se unul pe celalalt . In timpul luptei Ursan este ranit, dar
Dan nu-si paraseste prietenul in aceste momente grele . Isi face aparitia
Fulga, fiica l |