|
Caracterizarea personajului Danila Prepeleac
Basmul Danila Prepeleac a aparut la 1 matie 1876 in revista
Convorbiri Literare.
Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni
"Prepeleac". Prepeleacul este un par "infipt in pamant cu cracane pe care
se pun oalele la uscat ". Porecla sugereazasaracia taranului, nepriceperea
si credulitatea sa.
Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic, intr-
un vag temporal "odata intr-un sat" ca in basmele populare. Se intalnesc
opozitii intre personaje: un frate bogat, altul sarac . Amandoi erau
insurati, cel bogat avea o nevasta "pestrita la mate si zgarcita" iar cel
sarac o femeie "muncitoare si buna la inima". Conform mentalitatii
populare, saraciei ii corespunde omenia dar si nenorocul, pentru ca "de
multe ori, fugea el Danila de noroc si norocul de dansul, caci era lenes,
necitit, slab la minte si nechibzuit la treburi". Danila avea insa o
pereche de boi frumosi iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-I
imprumute mereu carul si pleaca sa-i vandal iar cu banii obt sa-si cumpere
un car si 2 boi mai mici.
Danila urmeaza sfatul fara mare convingere si naratiunea se complica
in contiunare pe 3 motive: calatoria, care le inglobeaza e celelalte 2,
trocul si prostia omeneasca. Eroul schimba boii pe car, carul pe capra,
capra pe gasca si aceasta pe o punga goala Danila se intoarce la fratele
mai mare si ii povesteste toata intamplarea. Indignat acesta il
sanctioneaza dar se indupleca sa-I mai dea odata carul Insa Danila distruge
carul iar fratele sau ii spune ca "mai bine s-ar fi calugarit" ca sa nu mai
fie o povara pentru familie. Aceasta secventa face legatura dintre cele 2
parti ale basmului.
Partea a doua reprezinta planul fabulos in care Danila se transforma
din pacalit in pacalitor. Vroind sa construiasca o manastire in care sa
ramana calugar, Danila isi atrage impotrivirea dracilor care incearca sa-l
faca sa renunte la idee apoi il supun la niste probe in urma carora isi
dovedeste istetimea. Danila reuseste sai pacaleasca pe draci castigand
banii. In aceasta a doua parte Creanga isi realizeaza eroul, el pare un
prost printer oameni dar se dovedeste un istet printer fortele malefice.
Prostia lui e evidentiata de schimburile lui Danila prin care pierdea
aproape de tot valoarea obiectului schimbat pentru ceva muult mai putin
valoros. Aceasta prostie este ilustrata si prin distrugerea carului si
omorarea boilor fratelui si pierderea toporului.
La sf, trocurilor paguboase, Danila exclama :"Dintr-o pereche de boi
am ramas cu o punga goala, parca dracul mi-a luat mintile!" iar dup ace
povesteste tot fratelui acesta ii spune : " Cand nu-i minte n-ai ce vinde!
" dojenindu-l pentru faptele savarsite.
Partea a doua a basmului se incadreaza in titlul "omul viteaz " . in
cursul a celor 6 probe, forta fizica e inlocuita cu istetimea . In urma
cstigarii ultimei probe, cea a blestemelor parintesti Danila se transfo |