|
CARACTERIZARE GHEORGITA
Gheorghita,unul dintre personajele secundare ale romanului,este fiul
Vitoriei si al lui Nechifor Lipan,unul din cei < sapte prunci cu care-i
binecuvantase Dumnezeu > si din care le ramasesera doar doi.El ere indragit
mai mult de mama,care il ocrotea si-l apara ori de cate ori in ochii lui
lipan erau nouri de verme rea.
El purta < numele adevarat si tainic al lui Nechifor Lipan >, caruia-i
mostenise nu numai numele dar si multe dintre insusiri.
La cei saptesprezece ani ai sai,era un flacau sprancenat s-avea ochii
caprui ai Vitoriei.avea un zambet frumos de fata si abia < incepuse sa-i
infireze mustacioara >.Dupa datina oierilor de la munte,purta chimir nou si
o < bomdita inflorita >,pe care,vorbind, o desfacea ca < sa-si cufunde
palmele in chimir >.
Baiatul nu este prea vorbaret, dar e explicit,stie sa-i dea lamuriri
mamei sale asupra starii in care se aflau turmele ramase in baltile Jijiei
la Cristesti.Asadar, inca de la saptesprezece ani el este deja initiat in
viata de pastor intrucat coborase cu ciobanii,cu oile,cu asanii si cu dulai
la iernat.Ager la minte stiutor de carte,baiatul ii comunica mamei sale
despre intarzierea lui nechifor Lipan. Scrisoarea lui evidentiaza totodata
dorul, sensibilitatea,respectul final si credinta in Dumnezeu:"Iar oile
sunt bine-sanatoase [...] si noi,din mila lui Dumnezeu asemenea ; si vremea-
i inca buna, si mi-i dor de casa.Sarut mana,mama ;sarut mana tata. >
Ajuns la adolescenta si fiind o fire sensibila si meditativa,
Gheorghita isi aminteste nostalgic de copilaria lipsita de griji si
petrecuta in mijlocul naturii, cu turmele si in tovarasia povestilor.El
afost stapanul naturii al carei glas l-a inteles < paraul cu bulboanele au
fost ale lui.Potecile de zmeura si mai sus de afine.[...]Povestile la
stana[...]Stia sa cheme in amurgit iernucile si cpariorii.Toate acestea i
le aducea aminte mirosul de fan, in care pluteau vara si
copilaria >.acum,pus in fata altor realitati,baiatul cugeta dureros,trist
si deznadajduit la trecere verstei fericite a copilariei : < cum se
risipeste mireasma in ger, sa s-au dus dus toate.acum au intrat la slujba
grea si necaz >.
Gheorghita trece de la starea de inocenta a copilariei la maturitate ;
alturandu-se mamei sale in tentetiva acesteia de a-l gasi si de al pedepsi
pe asasinul tatalui sau.
Initial nu-si da seama,nu intelege intentiile mamein sale ascunse sub
vorbe mestesugite ( nu te uita urat Gheorghita, ca pentru tine d-aci
inainte incepe rasari soarele >) si de aceea se intreaba : < ce-o fi vrut
ea sa spuie ? >, constatand doar cu o nemerginita admiratie si uimitoare ca
Vitoria stie sa ghiceasca gandurile omului : > mama asta trebuie sa fie
fermecatoare ;cuninoaste gandurile omului >.
Cu aceeasi uimire, dar si cu teama, observa ca mama lui s-a
achimbat : < se uita numai cu suparare si i-au crescut tepi de
aricioaica >/Crescut in spiritul traditiei si al respectului pentru parinti
Gheorghita |