|
Bunicul,un b?trân dr?g?la?, st?tea pe prisp?.Era atât de b?trân încât avea doi nepo?ei ro?ii ?i buc?l?i care veneau la dânsul s?rutându-i mâna în semn de respect. Nepo?ica începu s?-l întrebe pe bunic tot felul de lucruri la care dânsul r?spunde cu drag.
Dup? toate întreb?rile puse de nepo?ei, pe poart? intr? o femeie usc??ic? cu dou? doni?i de ap?, la care to?i trei t?cur?. Aceasta era fata bunicului ?i mama nepo?eilor. Din vorb?-nvorb? copiii se f?cur? st?pâni pe obrajii bunicului împ?r?indu-i. Când au ajuns la barb? s-au încurcat dar pân? la urm? au reu?it s? ias? la cap?t ?i cu împ?r?eala b?rbii bunicului.
Dup? toate împ?r?elile f?cute de ace?tia, b?iatul s-a sup?rat pe fat? deoarece zicea c? partea de obraz a bunicului era mai cald?, acesta dându-i o palm? fetei. Fata st?tea pe genunchiul bunicului plângând iar b?iatul ?i el cu lacrimi în ochi.
În sfâr?it, mama lor ie?i pe u?? mirându-se de cele întâmplate. Obrajii bunicului erau înfl?c?ra?i dup? joaca copiilor. Cu un surâs înduio??tor bunicul îi spunea fetei sale s? lase copii s? vin? la el.
|