|
Literatura religioas?. Un mare rol în via?a cultural? a Basarabiei l-au jucat tip?riturile biserice?ti, editarea altor c?r?i cu caracter religios. Dar ?i aici s-a urm?rit scopul realiz?rii politicii coloniste ?ariste.
Prin activitatea lor cultural? în aceast? perioad? s-au eviden?iat mitropolitul Gavril B?nulescu-Bodoni ?i continuatorul operei sale, arhiepiscopul Dmitre Sulima. Aceste dou? figuri remarcabile, reprezentan?i ai bisericii, au muncit cu mult sârg pe ??rmul edit?rii literaturii biserice?ti. Meritul lui B?nulescu-Bodoni const? în faptul c? el a r?mas cu credincio?ii basarabeani, nu s-a refugiat în Rusia, a activat în interesele popula?iei b??tina?e. Originar din Ardeal, ?i-a f?cut studiile la Academia Duhovnicaesc? din Kiev, apoi, fiind sus?inut de conducerea Rusiei, a devenit mitropolit al Kievului, iar mai târziu – exarh al Mitropoliei Moldovalahei. Dup? anexarea Basarabiei este numit de c?tre sfântul Sinod al bisericii ortodoxe ruse mitropolit al Basarabiei. La insisten?a lui Sf. Sinod a permis Mitropoliei Basarabiei s? editeze în limba român? c?r?i biserice?ti. Scopul urm?rit era s? înzestreze bisericile, m?n?stirile, schiturile cu c?r?i duhovnice?ti în limba na?ional?, “acea latineasc?, fiindc? din ea se trage ?i se poate îmbog??i acea na?ional?”
|