|
Īn acreditarea ideii c? marile curente literare ?i mai cu seam? epocile de rezonan?? īn istoria literaturii ī?i sintetizeaz? esen?a īn cāte un mare exponent al vie?ii politice, militare, ?tiin?ifice ?i culturale, realizmul francez se exprim? prin opera lui Balzac. De altfel s-a afirmat c? opera sa r?māne documentul cel mai extraordinar al societ??ii timpului s?u, m?rturie ?i muzeu viu al unui secol francez (Albert Thibaudet). Din perspectiva timpului īns? Balzac a f?cut pentru Fran?a mai mult decāt Ludovic-Filip, īntrucāt a conservat un secol din istoria ei īntr-o oper? pe cāt de vast?, pe atāt de reprezentativ?.
Pe de alt? parte, ca orice geniu, Balzac ī?i dep??e?te timpul ?i epoca , f?cānd din doctrina realist? un model de lectur? ?i realizare a romanului, care a zdrunciunat vechile concep?ii ?i a devenit lege īn materie de gust literar pentru īntregul secol ce i-a urmat, a?a cum subliniaz? Brunetičre : de cincizeci de ani un bun roman e acela care seam?n? cu un roman de Balzac, a?a cum de o sut? de o sut cincizeci de ani o comedie bun? este aceea care seam?n? cu o comedie de Moličre.
BERNARD-FRANCOIS BALZAC
Originalitatea sa, devenit? proverbial? la Tours, se manifesta deopotriv? īn vorbele ca ?i īn faptele salr ; nu f?cea ?i nu spunea nimic asem?n?tor altora ; Hoffmann ar fi f?cut din el un personaj al povestirilor sale fantastice. Tat?l meu ī?i b?tea adesea joc de oameni, acuzīndu-i c?-?i f?uresc neīncetat propria nefericire ; nu putea sa dea ochii cu o fapt? pocit? f?r? a se mīnia pe p?rin?ii respectivi, ?i mai ales pe cīrmuitori, mai pu?in grijulii de īnbun?t??irea rasei umane decīt de aceea a animalelor. Īn privin?a acestui subiect extrem de delicat avea terii ciudate, pa care le argumenta īntr-un mod nu mai pu?in ciudat:
|