|
Într-o sear? de var?, stând pe banc? în gr?din?, am observat o agita?ie neobi?nuit? printre flori. Un fluture viu colorat a adus vestea cea mare, c? în acea noapte, în pavilionul din gr?din?, va avea loc Marele Bal al Florilor. Au fost invitate toate florile din gr?din?, iar ?inuta de sear? era obligatorie.
Curioas?, dup? l?sarea întunericului, am observat, în feeria nop?ii, pavilionul luminat. Pe tron st?teau doi trandafiri ro?ii, care erau regele ?i regina balului. Regina era înconjurat? de dalii – doamnele de onoare, care mai de care mai frumos îmbr?cate, cu o ?inut? mândr?, potrivit rangului lor. Doi crini st?teau la intrare ?i cu prestan??, anun?au sosirea fiec?rui participant. Alb?strelele serveau neobosite participan?ii cu miere dulce, în pocale de argint. Greierii, în frac negru, formau orchestra, care cânta vals dup? vals. Fluturii, în haine de gal?, dansau gra?ios cu regina nop?ii.
De la în?l?imea tronului, regele ?i regina î?i priveau supu?ii dansând. Doamnele crizanteme, în rochii pastelate, î?i ?opteau una celeilalte secrete numai de ele ?tiute. Lalelele valsau gra?ios al?turi de orhidee ?i sânzâiene. Petuniile au fost invitate la dans de panselu?ele parfumate ca ni?te tinere domni?oare. Freziile dansau cu macii timizi, care s-au înro?it ?i mai tare de atâta îndr?zneal?.
Pe teras?, garoafele st?teau la taifas cu gra?ioasele gladiole ?i erau ascultate de iedera cea obraznic?.
Ivirea zorilor a fost semnalul pentru încheierea balului.
|