|
Sa fie oare primul roman care "a intrat" in Europa? Cu siguranta, unul
despre care s-a scris.
Oricum, el este un personaj in urma caruia a ramas credinta salbatica
pentru visurile carturarilor din vremea lui si nemarginita-i evlavie pentru
cartea in care vedea numai lumina si mantuire (dupa cum spunea marele
nostru istoric Nicolae Iorga.)
Gheorghe Cartan, ciobanul din Tara Fagarasului, este, categoric, un
personaj de legenda. Ca si Horea sau Iancu, Badea Cartan a fost un
revoltat. Ca si acestia, a pornit o rascoala, dar de unul singur, el fiind
capetenie si simplu insurgent totodata; o rascoala insa nesingeroasa.
Lipsit de ura fata de altii, pacurarul fagarasean a vrut sa-si vada inaltat
propriul sau popor, a vrut ca Transilvania, romaneasca de cand au aparut
romanii pe pamant("aici cei mai vechi si mai vechi sunt muntii si noi,
romanii" spunea el), sa nu fie o vatra a vrajbiei ci una a bunei
intelegeri. De aceea, vorba si fapta i-au fost continuu indreptate
impotriva celor ce amenintau fiinta nationala a romanilor.
Badea Cartan a cinstit nobletea latina a poporului sau si s-a mandrit
cu ea. A fost o voce a latinitatii in general, si a latinitatii romane, in
special. Romania Unita si latinitatea au constituit stalpii de bolta ai
adevaratului sau crez, iar Traian, Decebal, Negru Voda, Dragos, Mihai
Viteazul, Stefan cel Mare, Brancoveanu i-au fost icoanele de capatai. Un
neastampar launtric l-a facut sa calatoreasca mult, incat numele lui
echivaleaza cu un permanent indemn la excursie. A calatorit pe jos pana la
Roma pentru a-si vedea stramosii eternizati pe columna. A drumetit prin
Ungaria, Austria, Italia, Franta, Elvetia, Egipt, Germania, Ierusalim si in
atatea locuri din tara. Patriotismul i-a vitalizat energia, drumurile lui
au fost innobilate de teluri nationale si culturale, ceea ce l-a impus ca
un propagandist al cartii, al unitatii culturale si teritoriale. Trecerea
miilor de carti si publicatii cu slova romaneasca peste munti, in desagi
pacuraresti, pentru romanii din Transilvania amenintati in existenta lor
nationala, constituie arma lui de revoltat incarcata de o dubla
semnificatie: una de natura statistica si cealalta de ordin patriotic.
Zelul lui in aceasta directie l-a privat uneori de libertate, dar l-a
asezat in randurile apostolilor cartii. A fost un autodidact, iar pasiunea
lui pentru carte, dusa la extrem, il intercaleaza printre iluministi.
In 24 ianuarie 1849, in plina vifornita politica iscata de
aspiratiile spre libertate si unire ale romanilor din Transilvania, se
naste in satul Oprea din Tinutul Fagarasului, al doilea copil al familiei
Nicolae si Ludovica Cartan, Gheorghe Cartan.
Se naste parca din dorinta ciobanului de a strabate inaltimi si
orizonturi si din ambitia arzatoare de stiinta de carte.
De la |