|
Artele Poetice in Poeziile lui Eminescu si Arghezi
Obisnuinta de a alatura cele doua nume ori de cate ori se fac referiri
la marii titani ai poeziei romanesti, s-a constituit, poate, ca unul dintre
primele argumente in favoarea unei posibile paralele Eminescu-Arghezi.
De la Eminescu, nici un alt scriitor nu s-a bucurat de o apreciere
asemanatoare, ca cea alui Arghezi, de o recunoastere unanima, universala a
operei sale, incat sa fie considerat "imediat dupa Eminescu", sau "egalul
lui Eminescu", sau "noul Luceafar" al poeziei noastre, sau, chiar, un "nou
Eminescu", care a transformat prin talent si geniu limba romana,
descoperindu-i valente unice, originale, realizand expresivitati artistice
dintre cele mai neobisnuite si mai interesante.
Arghezi facea parte, ca generatie, dintre primii cititori ai lui
Eminescu si opera acestuia a constituit unul din punctele de trecere prin
care creatia argheziana s-a conturat cu o incontestabila valoare.
Intr-un studiu al liricii argheziene nu pot fi ocolite referiri la
poezia eminesciana. Pentru ca geniul verbal al lui Eminescu si universul
unic arghezian au puncte de inalta sensibilitate si discreta afinitate
tocmai prin culmile pe care fiecare, in felul sau, le atinge cu valoare
proprie.
Este intr-un fel semnificativ faptul ca atat poezia lui Eminescu, cat
si cea a lui Arghezi au aparut intr-un moment in care arta literara nu-si
gasea o forma superioara de concretizare poetica.
Arta Poetica reprezinta creatia in care scriitorul isi exprima
propriile convingeri despre arta literara sau despre aspectele esentiale
ale acesteia: menirea literaturii, rolul scriitorului, cum trebuie a fie
opera literara.
Arta poetica in poeziile eminesciene;
"Criticilor Mei" este adresata celor care nu sunt in stare sa scrie si care
indraznesc sa critice operele sale. Poezia are ca tema relatia dintre
critici si poeti, si ca subtema destinul poetului si ceea ce inseamna
poezia.
Prima strofa exprima cu ajutorul metaforei "flori" poeziile si poetii.
Anumiti poeti vor reusi sa-si capete popularitatea si sa se impuna prin
operele lor, in timp ce altii vor esua in actul creatiei. Toti incearca sa
se impuna "toate bat la poarta vietii", numai ca doar o parte din ei vor
reusi, cei ai caror destin este de a fi poeti. Poezia presupune talent si
daruire din partea creatorului.
Conditia poetului contemporan in antiteza cu conditia omului de geniu,
aratata printr-o atitudine ironica, superficiala, lipsita de valoare.
Eminescu considera ca e preocupat de forma poeziei, incercand sa obtina
rima perfecta, uitand ca la baza ar trebui sa stea ideile si mesajul
transmis "insirand cuvinte goale". Poetul superficial se afla in antiteza
cu omul de geniu, acesta fiind preocupat de lucrarea propriu-zisa.
In strofa a treia este caracterizat omul de geniu, care incearca sa
armonizeze ratiunea si sentimentele, trairile sale fiind intense, luand
astfel nastere poezia, lucru demonstrate cu ajutorul epitetelor |