|
De?i se spune in mod curent ca Arghezi n-a fost „descoperit” tardiv de straini, cum s-a întâmplat cu Eminescu, totu?i prezen?a masiv? a operei poetului peste hotare s-a efectuat dup? anii 50.
Intr-o inventariere bibliografic? a ecourilor pe care opera poetului român le-a stîrnit peste hotare ne întalnim cu traduceri si comentarii care precedeaz? aparitia Cuvintelor potrivite.
Salomon Segal cuprinde într-o antologie aparut? în 1922 la Viena ?ase poezii de Arghezi. (Prefa?a culegerii este semnat? de N.Iorga). În 1923 revista Concilio din Floren?a public? versuri de Arghezi iar s?pt?mânalul Delta din Fiume îl înregistreaz? ca poet. În 1924, la Arad, Fekete Tivadar, in culegerea antologic? maghiar?, Szerelmes Kent, îl trece ?i pe poetul român („unul dintre condeiele lupt?toare din Romania-un poet autentic”).
Apari?ia Cuvintelor potrivite (1927) faciliteaz? circula?ia, oarecum monografic?, a poeziei argheziene. In 1929 slovaca Jindva Huskova îsi deschide antologia sa Moderni rumunske basnici (Bratislava) cu câteva poezii de Arghezi, pe care-l prezint? în prefa?? ca „un poet adevarat ?i un om modern.”
|