|
Amintiri din copilarie
Umorul si ironia
Ion Creanga
Ion Creanga a fost un mare scriitor clasic roman ale carui principale
caracteristici sunt geniul povestirii, umorul si farmecul limbii. In opera
sa, faptele reale capata adesea dimensiuni fabuloase, iar cele fantastice
sunt aduse la proportiile unor intamplari obisnuite.
Cea mai importanta scriere a sa este " Amintiri din copilarie " care
pe fundalul satului moldovenesc din prima jumatate a sec. al XIX - lea
infatiseaza unul din marile personaje ale literaturii universale, Nica a
lui Stefan a Petrei Ciubotariul, din satul Humulesti.
Tema operei este copilaria cu toate aspectele ei a unui baiat din
mediul satesc, din satul Humulesti din Moldova.
Scriitorul evoca in acest fragment locul nsterii, casa parinteasca,
chipul luminos al mamei precum si viata de familie a primilor ani de viata.
El isi aminteste cu duiosie de intamplarile fericite ale copilariei
pe care le retraieste ca un om matur. Copilaria cea lipsita de griji, plina
de farmecul si hazul copilaresc reuseste sa alunge unda de tristete pe care
o resimnte povestitorul ajuns la varsta maturitatii.
Dupa descrierea autorului a casei parintesti ne putem da seama ca
acest loc minunat a fost, inca de la nastere, universul lui Nica.
Aici a vazut pentru prima oara chipul bland al mamei, a invatat
primii pasi, aici s-a distrat pe seama pisicilor care oboseau jucandu-se cu
motoceii legati de mama la stalpul hornului.
Desi erau o familie modesta, parintii s-au descurcat intotdeauna
ajutati de copii.
La momentele de amintire a jocurilor si nazdraveniilor din copilarie,
scriitorul se emotioneaza si parca regreta ca timpul a trecut pe nesimtite.
Copilul "Nica" nu cunostea neajunsurile vietii si cu timpul isi dadea
seama ce frumos era atunci cand nu avea nici o grija, familia era
sanatoasa, si cum nu ducea grija nimanui, fiecare zi era o provocare la
trairea la maxima intensitate a clipelor fericite ale copilariei.
2
In casa parintesca exista anumite elemente care au valoare de simbol
ca de exemplu " stalpul hornului " sugereaza linistea si pacea intrerupta
de jocul nevinovat al copiilor.
Reintors in universul miraculos al copilariei lipsite de griji
revazandu-se copil scriitorul retraieste nu numai intamplari legate de
copilarie, dar si legate de imaginea mamei.
Mama, Smaranda, era o femeie simpla de la tara dintr-un sat din
Moldova, Humulesti. Mama se afla in centrul lumii lui Nica.
Copilul de odinioara isi aminteste ca mama era plina de minunatie.
Aceste minunatii erau obiceiuri si datini stravechi din lumea satului in
care mama credea cu toata taria.
Astfel aceasta ii spunea copilului atunci cand ploua afara sa iasa sa
zambeasca la soare si astfel se va indrepta vremea. Copilul de odinioara
afirma uimit ca vremea se indreapta du |