|
Primele idei care prefigureaz? simbolismul la români ?i care încearc? s?-l teoretizeze apar odat? cu Macedonski ?i sunt puse în circula?ie prin revista poetului, “Literatorul”. Chiar înainte de reconstituirea simbolismului ca ?coal?, în Fran?a, apar în aceast? revist?, înc? din primul ei au de existen??, 1880, articole de directiv?, în care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel Macedonski avea s?-?i revendice mai târziu, în 1889, printr-un articol intitulat “În pragul secolului”, merite de pionier al simbolismului pe plan european. “Belgienii, ?i se poate zice aceasta cu mândrie ?i despre mii din români - scrie el - dac? n-au fost tocmai ei precursorii mi?c?rii, au avut meritul de a fi întrev?zut din vreme întinderea str?lucit? ce se deschidea glorioas? dinaintea poeziei viitorului, Maeterlinck, Rodenback, Verhaeren, Giraud, Franz Ell, Fernand Severin ?i al?ii înc? - cei patru întâi cita?i, ast?zi deja ilu?tri - au avut onoarea, împreun? cu mine, s? ia parte acum 12 ani, la mi?carea provocat? din Liege de revista “La Wallonie”, al c?rei energic ?i valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre distin?ii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene “Mercure de France”. De altfel în num?rul din august 1886, Macedonski publicase, într-adev?r, patru poezii în limba francez?: Volupté, Hystérie, Haine, Guzla.
Înc? în 1880 ap?ruse în literatorul articolul intitulat “Despre logica poeziei”, în care erau formulate idei ce anticipau anumite judec??i ale lui Mallarmé. Nu numai c? se f?ceau apropieri între poezie ?i muzic?, dar se releva ?i deosebirea de structur? dintre poezie ?i proz?. Poezia - accentua Macedonski - î?i are logica ei particular?, deosebit? de logica prozei: ”logica poeziei e, dac? ne putem exprima astfel, nelogic? la modul sublim”. Întrucât tot ce nu e logic e absurd, “logica poeziei e, prin urmare, însu?i absurdul”.
|