|
La 7 noiembrie 1913, se na?te Albert Camus într-un ?inut bogat al Algeriei, Mondovi - p?rin?ii s?i fiind stabili?i aici înc? din 1871. Albert este al doilea fiu al so?ilor Camus, dup? Lucien.
Prima mare experien?? capital? pe care o tr?ie?te Camus este cea a unei s?r?cii. Tat?l s?u - Lucien Camus - un ??ran francez, moare în primele lupte ale primului r?zboi mondial.
Mama sa, Catherine Camus, de origine spaniol?, analfabet?, împreun? cu cei doi fii, se stabile?te la Alger unde va munci la o fabric? de cartu?e apoi spal? cu ziua rufele pe la familiile avute.
Albert î?i petrece copil?ria între mama sa, aproape surd? ?i vorbind foarte pu?in, un unchi infirm, dogar de meserie, ?i fratele s?u, Lucien. Mediul familial, pus sub semnul lipsurilor elementare, îi marcheaz? persoanlitatea. “Ducînd o via?? de s?r?cie, nota el în “Caiete”, printre oamenii aceia umili sau vanito?i, eu am atins în modul cel mai sigur ceea ce mi se pare a fi adev?ratul sens al vie?ii”.
Oricum ar fi mediul copil?riei, el se identific? paradisului pierdut. Este un sentiment de recuno?tin?? care nu ia decât forma con?tiin?ei vinovate, c?ci oamenilor boga?i cerul li se pare un dat firesc, iar pentru cei s?raci este un har infinit. ?i, într-adev?r, bucuriile cerului, ale lumii ?i aerului le înlocuiau pe cele pe care nu i le putea oferi o copil?rie orfan? ?i dominat? de umbrele nevoii. Complexul recuper?rii valorilor pierdute îl înrobe?te ?i Camus este mereu pe drumuri spre a-?i completa fondul de cuno?tin?e, impresii, senza?ii. Se pare c? nu-?i dore?te s? fie un om de excep?ie, un geniu, ci prefer? normalitatea: “Sînt un om mediu + o existen??. Valorile pe care a? sim?i nevoia s? le ap?r sînt valori medii”. ?i totu?i din odiseea sa nu lipse?te miza cea mai înalt?: vrea, în tain?, s? ob?in? absolutul, ca ?i eroul s?u Meursault.
|