|
VALEA REGINELOR
Sapaturile sistematice executate de arheologii francezi in Valea Reginelor,
inca din anii '70, au dus la descoperirea a peste o suta de morminte in
aceasta zona. Totusi, problemele pe care le ridica aceasta vasta necropola
sunt departe de a fi rezolvate. Prima, si cea mai importanta, pare sa fie
aceea a detectarii locului in care au fost plasate mumiile sotilor si
mamelor de rang regal, ascunzatoare ramasa inca nedescoperita.
Pe timpul dinastiei rameside, zona numita azi Valea Reginelor era cunoscuta
de egipteni sub numele de Ta Set Neferu, termen tradus de obicei prin
"locul desavarsirii" (sau al "perfectiunii"). In epoca araba, i se zicea
Beban-el-Soltana, adica "portile sultanelor". Oricum, necropola denumita
azi Valea Reginelor pare sa fi fost asociata, inca din perioada
intemeierii ei, in vremea Noului Imperiu, cu ideea prezentei acolo a unor
femei, si inca a unor femei suverane. Situata pe malul occidental al
Thebei, al sud de Valea Regilor, aceasta va fi o necropola prin excelenta
princiara.
Primele morminte studiate (datand din timpul dinastiei a 18-a) au facut
cunoscute numele mai multor printese si fii de regi ce se regasesc in
documente (Ahmes, Merytre sau Minemhat). In timpul aceleiasi dinastii,
situl funerar era rezervat unor mari demnitari, precum vizirul Imhotep al
lui Tutmes I, si altor personaje de rang inalt din anturajul familiei
regale. Asa cum precizeaza egiptologul Christian Leblanc, conducatorul
acestei expeditii patronate de C.N.R.S. (Centrul National de Cercetari
Stiintifice din Franta), "necropola se deschide inca din timpul domniei lui
Ramses I si pentru reginele sau mamele unor regi", ceea ce pare sa
confirme, la prima vedere, sensul lui "Ta Set Neferu", asociat cu ideea de
frumusete a suveranelor. Totusi, acelasi termen mai are si sensul de
"tinerete", caci exact prin acest cuvant textele egiptene ii denumeau pe
tineri.
UN PANDANT AL VAII REGILOR
Cand primii egiptologi si totodata pionierii sapaturilor arheologice din
Egipt, precum Wilkinson, Lepsius sau Champollion, au ajuns in vale, ei au
descoperit un peisaj complet ravasit dupa atatea secole de parasire si
jafuri. La acea data, putine morminte erau accesibile, si chiar si la
acestea se ajungea foarte greu. Confruntati cu titulaturi si nume de
suverane, ei s-au gandit imediat ca au gasit un pandant al Vaii Regilor.
Asa se face ca necropola poarta pana in zilele noastre denumirea de Valea
Reginelor.
In 1903, profesorul Schiaparelli, de la muzeul din Torino, reluand
sapaturile, va da la iveala cele mai frumoase morminte din zona, intre care
maretul mormant al lui Nefertari, descoperit in 1904. Dar sapaturile
italiene vor fi facute dupa metode prea putin riguroase, ceea ce va
ingreuna foarte mult demersurile ulterioare. Caci, in anii '70, cand CNRS-
ul isi va incepe aici cercetarile, va fi nevoie de o munca extrem de
anevoiasa, atat pentru faptul ca peisajul era extrem de rascolit, cat mai
ales pentru ca era mult mai vast decat |