|
REFORMA RELIGIOASA IN FRANTA
Cuprins:
1. Introducere
2. Cauzele Reformei
3. Reforma si raspandirea ei
4. Contrareforma
1. Introducere
Prefacerile sociale si economice care au avut loc in secolele XIV-XV
au generat o criza si in plan religios: Reforma.
Originea acesteia trebuie cautata in decaderea morala a clerului si
in refuzul comunitatilor din Germania de a mai finanta o Biserica venala si
corupta.
Cel care a declansat miscarea impotriva Bisericii catolice a fost
Martin Luther. Acesta considera ca numai Dumnezeu poate asigura mantuirea
pacatosilor
Ideile sale au determinat ruptura de Biserica Romei si nasterea Bisericii
Luterane.
O alta miscare a Reformei s-a manifestat in Elvetia: calvinismul.
2. Cauzele Reformei
Reforma reprezinta o miscare social-politica si ideologica de la
inceputul secolului al XVI-lea, indreptata impotriva Bisericii catolice.
Numita drama a constiintei europene, Reforma a dus la scindarea unitatii
Bisericii catolice, din care s-au desprins Bisericile reformate sau
protestante. Ea a fost rezultatul unor evolutii in cadrul Bisericii
catolice, dar si al unor cauze mai generale.
Secolele XIV-XV au fost bantuite de razboaie mistuitoare, de foamete
si ciuma. O stare de angoasa a cuprins sufletele tuturor.Ideea mortii, a
sfarsitului si infernului era dominanta .Biserica s-a dovedit incapabila sa
rezolve aceste nelinisti. Mai mult, descoperirea Lumii Noi a aratat ca
oamenii puteau trai fericiti si fara a cunoaste crestinismul. Decaderea
morala a clerului inalt este o alta cauza. Acesta uitase de preceptele
crestinismului primitiv, care cerea smerenie si simplitate. Multi dintre
clerici, urmand modelul nobililor, traiau inconjurati de o veritabila
curte, ducand un trai plin de lux. Veniturile acestora proveneau din
beneficii, din cumulul mai multor functii. Acestea nu erau insa atribuite
celor mai merituosi oameni ai Bisericii, fiind obtinute prin cumparare si
trafic de influenta. A reaparut astfel simonia si nepotismul.
Reforma a fost urmarea directa a slabirii autoritatii papale. Dupa
ce, intre secolele XI-XIII, papalitatea fusese in conflict cu imparatii
germani, la inceputul secolului al XIV-lea, un nou conflict se nastea intre
papa Bonifaciu al VIII-lea si regele Frantei, Filip cel Frumos. Biserica a
intrat atunci intr-o perioada critica. Umilit, papa si-a parasit scaunul
pontifical, cedand astfel locul candidatului adus de rege. Centrul
catolicismului s-a mutat la Avignon, o data cu noul papa.
Schimbarea resedintei a compromis prestigiul papalitatii. Tutela
Frantei si o reforma a Bisericii apareau necesare. Autoritatea Bisericii a
fost subrezita si mai tare cand, dupa 1377, papa s-a reintors la Roma.
Alegerea, in 1378, a unui nou papa a declansat a doua mare schisma.
Cardinalii francezi nu l-au recunoscut pe noul papa, desemnand unul
francez, la Avignon. Criza s-a incheiat de-abia in 1414, cand, prin
C |