|
Egiptul faraonic care a strabatut cu mare stralucire patru milenii numai in
antichitate, a dezvoltat pe tot parcursul existentei lui o civilizatie nu
numai de neconfundat prin trasaturile ei specifice, ci si de o
impresionanta continuitate stilistica.
Provenind din epoca neolitica, asemanatoare in liniile ei generale
pretutindeni, lumea Nilului si-a configurat trasaturi proprii inca de la
inceputurile primei dinastii evoluand apoi spectaculos. Originile primei
dinastii sunt plasate de istorici in jurul anului 3100 i.H.
Faraonii egipteni construiau colosalele lor temple si piramide menite
eternitatii, cand in Europa dainuia epoca primitiva iar in Asia se purtau
lupte de liliputani intre mici cetati intarite, intre asezari inconjurate
de palisade ori intre sate cu locuinte palustre. Stupefianta civilizatie a
egiptenilor evolua constant si sigur pe cand Europa si Asia anterioara erau
inca prada roirii popoarelor migratoare.
Consolidat ca stat puternic prin armata sa, asezat la rascruce intre trei
continente si scaldat de apele Mediteranei, marea interioara a acestei
parti de lume, Egiptul antic a influentat constituirea tuturor
civilizatiilor din vecinatatea sa. Forta si superioritatea indiscutabila a
civilizatiei egiptene, ca si coeziunea, maretia si stralucirea ei, au facut
ca o seama din valorile sale sa fie preluate de popoarele din jur.
Intreaga lume a Egiptului antic a starnit admiratia uimita a populatiilor
si statelor stravechi si a iradiat o fascinatie singulara pana in zilele
noastre, datorita coordonatelor istorice, ale aparitiei si mentinerii sale,
si a amploarei caracteristicilor sale legate de organizarea statala,
economica si admirativa, de religia constituita intr-un sistem metafizic
inchegat, de misterele, arta si cultura cu trasaturi unice.
Daca in ansamblul sau lumea si civilizatia egipteana s-au fixat si traiesc
in constiinta omenirii, unele dintre orasele si capitalele sale stravechi
au trecut de mult in lumea umbrelor si a dezintegrarii fizice.
Memfis a fost prima capitala a Egiptului unificat. Conform traditiei orasul
l-a intemeiat primul faraon care a adaugat la coroana Egiptului de sus pe
cea a Egiptului de jos, adica a celui ce include Delta Nilului. Faraonul
aproape legendar Menes a ridicat noua capitala la hotarul dintre cele doua
Egipturi, la sfarsitul mileniului al IV-lea i.H., pe locul unei fortarete
numita "Zidul Alb".
Numita "Mennofiru" in egipteana veche, "Memfis" in greaca sau copta si
"Manuf" in araba, capitala se ridica putin mai la sud de inceputul Deltei
Nilului, la circa 20 de kilometri. Diodor din Sicilia ii atribuia un
perimetru impresionant, de 150 de stadii. Egiptenii ii atribuisera numele
sacru "Haitkauptah" ceea ce inseamna "orasul castelului celor doi Ptah".
Din acest nume se pare ca a derivat denumirea greceasca a intregii tari,
adica "Aigiptos", Egipt.
Memfisul a inflorit ca o adevarata capitala mai ales in epoca Regatului
Vechi, a dinastiilor 3-6 si a dainuit mai bine de patru mii de ani. A
repreze |