|
întemeierea statelor medievale romane?ti, ca si organizarea cononica a Bisericii Ortodoxe din fiecare provincie, a dus la dezvoltarea unei arte romane?ti, de factura bizantina, pe care s-au grefat elemente de arta populara ori anumite elemente ale artei apusene, ajungandu-se la o crea?ie noua, cu trasaturi proprii, la o arta specific romaneasca.
In ce prive?te arhitectura, in Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul "plan treflat", in varianta "triconcului", de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaz? impartirea tradi?ionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos - de regula p?trat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre r?s?rit. Acestui tip ii apar?in bisericile m?n?stirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua jum?tate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de seama crea?ii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu.
Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arge? - de la mijlocul secolului XIV - este conceputa dup? planul "in cruce greaca înscrisa", crea?ie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument excep?ional sub raport artistic.
In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla. Biserica Sf. Treime din ?iret, din aceea?i perioada, introduce Moldova planul triconc, probabil prin mijlocirea Tarii Romane?ti, având si o bogata decora?ie extrerioara.
In timpul lui ?tefan cel Mare (1457-1504) tradi?iile constructive moldovene?ti, ale c?ror inceputuri se intalnesc in aceste doua biserici, ca si solu?iile noi introduse sub Alexandru cel Bun (1400-1432), au fost preluate si amplificate. Este adev?rat ca unele biserici - mai ales s?te?ti -urmeaz? planul simplu al celei din Radauti. Dar tipul predomanant este cel ticonc, inaugurat de Sf. Treime din ?iret, c?ruia i s-au ad?ugat o serie de elemente noi. De pilda, la biserica m?n?stirii Putna, prima ctitorie a domnitorului, s-a introdus un spa?iu funerar intre naos si pronaos, numit gropnita (necropola), element neintalnit in lumea ortodoxa, care va fi preluat la Neam?, Dobrovat si la multe biserici din secolul al XVI-lea. Naosul, pronaosul si gropnita, - unde exista -, sunt desp?r?ite intre ele prin ziduri groase, str?punse de o usa. Toate bisericile au o turla zvelta pe naos, cilindrica in interior, iar in exterior cu 8,12 sau 16 laturi, a?ezate de regula, pe o baza dubla, stelata. Aproape toate bisericile lui ?tefan au o bogata decora?ie exterioara (firide, arcade, ocnite, discuri sm?l?uite), având si unele elemente gotice (contraforti, ferestre in chenare gotice etc). rezulta ca la fondul arhitectonic bizantino-balcanic, prelucrat in spirit autohton, s-au ad?ugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara, ajungandu-se astfel la un stil propriu, cunoscut sub numele de "stilul moldovenesc". Operele reprezentative ale epocii lui ?tefan cel Mare au exercatat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urm?toare.
In secolul al XVI-lea, in Tara Romaneasca se men?in principalele tipuri de biserici intalnite in perioada precedenta: cel treflat, in forma triconcului, foarte des intalnit, cel in cruce greceasca inscrisa, folosit mai rar, de regula la bisericile de mari propor?ii, si cel dreptunghiular, fara abside laterale, intalnit izolat, numai la câteva monumente, azi in ruina. Dar in cadrul acestor trei tipuri variantele sunt foarte numeroase, mai ales in ce prive?te pronaosul, precum si decora?ia fa?adelor. Aceste variante au fost create prin imbinarea unor elemente din secolul al XlV-lea, fie intre ele, fie cu altele venite din afara, ori prin introducerea de inova?ii romane?ti.
Intre monumentele reprezentative ale acestui secol se num?ra biserica m?n?stirii Dealu, de tip triconc, in fond o prelucrare a celei de la Cozia, cu o turla pe naos si alte doua pe partea de r?s?rit a pronaosului, toate octogonale, cu o bogata decora?ie sculptata; intreaga biserica are un frumos decor exterior, cu arcade oarbe, inguste si inalte, impartite in doua registre. Mult mai bogata in decora?ia exterioara si mai evoluata in ce prive?te planul arhitectural este biserica m?n?stirii Arge?, ctitoria lui Neagoe Basarab, construita din marmura, piatra si mozaic. Naosul este in plan triconc, peste care se inalta o turla octogonala, iar pronaosul este dreptunghiular, supralargit, cu 12 coloane care sus?in o turla si cu doua spatii laterale cu destina?ie funerara, peste care se ridica alte doua turle, spre vest. întregul exterior, inclusiv turlele, au o bogata
|