|
De?i aceast? teorie reprezint? rezultatul a 60 de ani de cercet?ri ?i reflec?ii ?i de feedback de la practicieni, Super nu consider? c? teoria lui este „comprehensiv?“, ci o „teorie segmental?“, care se mai poate înc? dezvolta. Dup? p?rerea lui, teoria duratei vie?ii ?i spa?iului de via?? este un set de teorii reunite în mod larg, care se ocup? de aspectele specifice ale dezvolt?rii carierei ?i formeaz? cadrul unei în?elegeri mai bune a procesului de dezvoltare a carierei ?i a consilierii.
Aceast? teorie este construit? în jurul a 14 afirma?ii (aici enumerate cu litere cursive), care pot fi grupate în jurul unor componente cheie mai ample ale procesului de dezvoltare a carierei. Dup? fiecare afirma?ie sau set de afirma?ii urmeaz? câteva reflec?ii cu privire la semnifica?ia ?i consecin?ele acestora.
Primele trei afirma?ii se refer? la teoria tr?s?tur?-factor. Super nu consider? îns?, potrivirea dintre individ ?i ocupa?ii drept un proces cu „o singur? alegere optim?“. Dimpotriv?, oamenii au o mare varietate de op?iuni, care pot fi toate potrivite, dar alegerea ca atare va depinde de individ ?i de caracteristicile situa?iei.
Super (1996) formuleaz? acest lucru în felul urm?tor:
Afirma?ia 1:
Oamenii difer? prin capacit??ile ?i personalitatea lor, prin nevoile, interesele, tr?s?turile ?i concep?iile despre sine.
Fundamental? în aceast? teorie este ideea concep?iei de sine. Aceasta este semnifica?ia subiectiv? acordat? calit??ilor, intereselor, valorilor ?i alegerilor, precum ?i modului în care ele sunt integrate în temele de via??. Aceast? semnifica?ie subiectiv? poate fi diferit? fa?? de m?sur?torile obiective prin care se identific? o persoan?. Potrivirea dintre perspectivele subiective ?i obiective ne ofer? o idee despre „realismul“ ?i „acurate?ea“ auto-evalu?rii. Concep?ia de sine este definitorie pentru toate rolurile din via??, din aceasta f?când parte ?i concep?ia despre carier?. Totalitatea conceptelor despre sine ofer? imaginea despre sine.
Afirma?ia 2:
Oamenii sunt califica?i, în virtutea acestor caracteristici, pentru mai multe ocupa?ii.
Afirma?ia 3:
Fiecare ocupa?ie necesit? un anumit model caracteristic de calit??i ?i tr?s?turi personale, cu o toleran?? destul de mare pentru a permite o anumit? varietate de ocupa?ii pentru fiecare individ, precum ?i o anumit? varietate de indivizi pentru fiecare ocupa?ie.
Super ?i-a întemeiat afirma?iile pe observa?ia c? sfera de calit??i, caracteristici personale ?i alte tr?s?turi necesare pentru cele mai multe ocupa?ii este limitat?. Nu exist? foarte multe ocupa?ii care s? aib? nevoie de o deprindere, calitate sau cuno?tin?e atât de specifice, încât s?-i exclud? pe cei mai mul?i oameni. Pe de alt? parte, sfera calit??ilor ?i a caracteristicilor celor mai multe persoane este atât de ampl?, încât fiecare persoan? îndepline?te cerin?ele necesare pentru a avea succes în multe ocupa?ii. Evident, persoana care va îndeplini cel mai bine cerin?ele necesare pentru munca respectiv? va avea, probabil, cele mai bune performan?e. Pe de alt? parte, persoana care posed? mai pu?ine tr?s?turi ideale pentru munca respectiv? va avea performan?e mai pu?in str?lucite, dar atât timp cât persoana dep??e?te minimul cerut, performan?a va r?mâne satisf?c?toare.
Componenta dezvolt?rii, pies? central? a teoriei sale, este construit? în jurul a dou? afirma?ii:
Afirma?ia 4:
Preferin?ele ?i competen?ele profesionale, situa?iile în care oamenii tr?iesc ?i muncesc ?i, prin urmare, concep?ia lor despre sine se modific? cu timpul ?i experien?a, de?i concep?iile de sine, ca produse ale experien?ei sociale, sunt din ce în ce mai stabile începând cu sfâr?itul adolescen?ei ?i pân? la maturitatea târzie, asigurând o anumit? continuitate în op?iuni ?i adapt?ri.
|