|
A. GENERALIT??I DESPRE STRES
În vocabularul curent termenul de "stres" este utilizat cu sensul de nepl?cere, iritare, perturbare. O situa?ie considerat? stresant? este consecvent evitat?. Se pare îns? c? stresul este sinonim cu îns??i condi?ia vie?ii, de vreme ce, a?a cum demonstreaz? cercet?torii stresului, nu numai necazurile dar ?i bucuriile ne streseaz?, nu numai prezen?a dar ?i absen?a stimul?rilor, nu numai durerea ci ?i pl?cerea, nu numai plânsul dar ?i rasul...
Care sunt, atunci, accep?iunile termenului?
În general, prin stres se în?elege acea stare a organismului caracterizat? printr-o tensiune cu variate grade de intensitate, printr-o mobilizare a resurselor organismului, care trebuie s? se adapteze unei situa?ii problematice.
Stresul, ca stare special? a organismului, poate fi provocat de o gam? larg? de factori: stimuli fizici sau emo?ii puternice (pozitive sau negative), situa?iile conflictuale dintre indivizi, amenin?area statutului social, incertitudinea în privin?a viitorului, miza mare a unor evenimente etc. Dar aceast? stare depinde la rândul ei de particularit??ile fiec?ruia. Astfel, chiar ?i în cazul unei catastrofe sau calamit??i naturale, oamenii au reac?ii extrem de variate: unii intr? în panic? ?i au un comportament care îi pune în pericol sau care pericliteaz? existen?a altor persoane, al?ii se st?pânesc, ac?ioneaz? cu calm ?i eficien?? reu?ind s? fac? fa?? cu bine situa?iei. Unii î?i dezorganizeaz? conduita fie ?i numai datorit? anticip?rii catastrofice a evenimentelor viitoare, al?ii se comport? în mod echilibrat chiar în "toiul luptei".
Deci stresul are o dubl? determinare: una din partea stimulului, alta din partea individului care interpreteaz? situa?ia. Asta înseamn? c? avem o mare influen?? asupra propriilor st?ri de stres, atât în bine cit ?i în r?u. De aici ?i importan?a preg?tirii psihologice.
|