|
I. Actualitatea temei
Asigurarea succesului la înv???tur? al copiilor în func?ie de poten?ialul lor biologic ?i psihic, pe de-o parte ?i dep??irea e?ecului pe de alt? parte, se prezint? ca obiective educa?ionale de mare complexitate la etapa actual? de dezvoltare a teoriei ?i practicii pedagogice.
Eficien?a pre?colarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cuno?tin?elor, priceperilor ?i deprinderilor, dar ?i de anumite tr?s?turi de personalitate, în particular de imagina?ia lui. F?r? de imagina?ie este imposibil? acumularea acelora?i cuno?tin?e, priceperi ?i deprinderi, este cu neputin?? formarea personalit??ii în ansamblu a pre?colarului mare.
Pân? în anii 1980 cercetarea asupra creativit??ii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalit??i creatoare ?i pe organizarea de cursuri care s? predea tehnici de gândire creatoare. Unii autori care fac ?tiin?? la nivel de popularizare sugereaz? faptul c?-?i po?i aranja întreaga via?a astfel încât ea s? fie o „colec?ie” de crea?ii alimentate de pasiune ?i conduse de viziune (Fritz, 1989).
Un alt manual de psihologie descrie creativitatea ca fiind „printre cele mai confuze ?i mai gre?it folosite concepte în cadrul studiului comportamentului uman” (Child, 1981).
Creativitatea de?i este cercetat? de jum?tate de secol, este înc? o disciplin? nematurizat? plin? de contraverse ?i incertitudini. În prezent, unii speciali?ti ai domeniului înc? mai discut? faptul dac? aceasta este într-adev?r o disciplin? ?tiin?ific?.
În 1989, Teresa Amabile a publicat cartea „Creativitatea ca mod de via??” în care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului în care unii factori de personalitate, de mediu etc. se pot combina pentru a determina o persoan? s? îndeplineasc? o sarcin? într-un mod mai mult sau mai pu?in creativ
|