|
PSIHOLOGIE SI PSEUDOPSIHOLOGIE
Alaturi de psihologia simtului comun si psihologia stiintifica o a
treia arie de preocupari care incearca sa descrie, sa explice si sa faca
predictii este pseudopsihologia.
Pseudopsihologie este un sistem nonstiintific care numai aparent este
similar cu psihologia, deci nu are baza stiintifica. Descrierile,
explicatiile si predictiile lor nu pot fi testate, fie - atunci cand sunt
testate - se dovedesc nefundamentate. Exemplu tipic este astrologia - o
pseudopsihologie - care utilizeaza pozitia stelelor si planetelor la data
nasterii persoanei pentru a dscrie, explica si prognoza comportamentul
acesteia.
Cercetarile stiintifice au demonstrat in mopd repetat ca astrologia
nu are valoare stiintifica. Astfel, predictiile astrologice au succes numai
atunci cand sunt atat de vagi incat exista garantia virtuala ca asa se va
intampla ("banii vor fi probabil o sursa de preocupari pentru dumneavoastra
in aceasta luna"). predictiile mai specifice ("veti castiga mai mult in
octombrie si mult mai putin in decembrie") rareori se realizeaza. Succesul
astrologiei deriva din simplitatea demersului si caracterul vag al
predictiei.
1. PROGRESUL CERCETARII IN PSIHOLOGIE.
Scopul cercetarii psihologice este sa intelegem de ce, adica sa
explicam, pe aceasta baza ajungand la predictii.
La momentul ideal, psihologii realizeaza acest lucru prin dezvoltarea
unei teorii psihologice. Desi vom reveni, o teorie este un set de principii
explicative utilizate pentru a da sens si a integra o suma de rezultate
empirice. Se mai utilizeaza termeni ca model, analiza, perspectiva,
abordare si chiar ipoteza.
Teorie = un set coerent de idei care ajuta in explicarea
observatiilor si evaluarea predictiilor. O teorie are ipoteze, enunturi
care pot fi testate pentru a determina corectitudinea lor (Simons si
colaboratorii, 1994)
= o constructie ideala / conceptuala care incearca sa
organizeze si sa exploreze anumite aspecte ale ambiantei. Din aceasta
constructie se pot deriva ipoteze testabile (Peshazur, 1991, cap.9). teoria
este un cadru de referinta, pentru ca acelasi fenomen in diferite orientari
teoretice poate duce la selectia unor variabile diferite, la diferente cu
cane / finalizari, definiri, in masurarea variabilelor etc.
O cercetare psihologica poate fi condusa pentru descoperirea a cat
mai multe fapte, dar stiinta moderna avanseaza daca reusim sa descriem cat
mai multe fapte, complexitatea lumii naturale in termenii a cat mai putine
principii fundamentale (Gribbin, Rees, 1990, p.3).
In psihologie, teoria serveste le / are doua scopuri (functii):
. ea trebuie sa fie capabila sa explice cat mai multe fapte;
. ea trebuie sa permita cercetatorilor sa elaboreze predictii asupra
a ceea ce se va intampla in noi situatii.
|