|
Domeniul psihologiei diferen?iale este de mare interes ?i se contureaz? ca o preocupare de prim ordin īn numeroase reviste medicale ?i farmaceutice, īn literatur? ?i dramaturgie, īn istoria ideilor, īn estetic? ?i critic? literar?, īn indexarea de biografii celebre īn domeniul judiciar, īn psihologie, etc., l?rgindu-se aplicabilitatea. Interesul este legat de presiunea ideii de diversitate implicat? īn mentalitatea ?tiin?ific? a secolului XX, dat? cu o rejec?ie intelectual? pronun?at? fa?? de reduc?ionismul simplificator.
Exist? īns? ?i motive constructive ce au creat psihologiei diferen?iale o justificare frontal? credibil?. Dezvoltarea foarte mare a socializ?rii personalit??ii omului modern a alimentat dezvoltarea impresionant? a psihologiei naļve sub tensiunea cerin?ei de a se realiza o mai bun? cunoa?tere a poten?ialului uman, dar ?i a caracteristicilor persoanelor numeroase pe care le cunoa?te fiecare om īn acest secol. O mare parte din acest capital de cunoa?tere serve?te competi?ia profesional?, suportul statutului social ?i dorin?a de a g?si persoane deosebite sus?inut? de spiritul de investiga?ie socializat. Foarte intens? ?i larg?, explozia progres realizat? de RTS (revolu?ia tehnico-?tiin?ific?) a creat īn replic? o dezvoltare f?r? precedent a domeniilor psihologiei concrete ?i o angajare puternic? īn dezvoltarea de metode de cunoa?tere a oamenilor ?i a tr?s?turilor lor de caracter concomitent cu cerin?a de a studia pentru o mai bun? gestiune social? aptitudinile umane expresia lor diferen?ial?. Sub aceast? stare de interes s-au dezvoltat psihologia vārstelor, psihodiagnoza, psihologia muncii ?i industrial?, aceea legat? de inteligen?a artificial? ?i capacit??ile perceptibile de a fi folosite, psihologia artei, psihologia judiciar?, economic?, a sportului, psihologia social? ?i psihologia pedagogic?, medical? ?i evident psihologia diferen?ial?.
|