|
Violen?a se converte?te treptat īn lege ?i averea īn cunoa?tere. Ellen Kay numea veacul XX Secolul Copilului. Piéron observa c? īn momentul na?terii fiecare dintre noi reprezint? un candidat la umanitate ?i ca atare o poten?ialitate care va urca treptele umaniz?rii doar sub ac?iunea sinergic? a factorilor educativi. Vārsta copil?riei este incontestabil mai lung? la om decāt la orice alt? specie.
Orientarea teleomorf? apare desuet? pentru c? a interpretat psihicul copilului dup? tiparele oferite de cel adult. Teoria Homunculus-ului īn baza c?reia copilul este un om la scar? redus? va fi detonat? ?i r?mas? - prin urmare - f?r? temei īn urma interven?iei lui J. J. Rousseau - autorul romanului Emil sau despre Educa?ie - 1762. A r?mas celebr? ?i de o īnver?unat? actualitate invita?ia pedagogului francez - Īncepe?i prin a studia mai bine pe elevii vo?tri c?ci desigur nu-i cunoa?te?i deloc.
Comenius, Rousseau, Pestalozzi ?i Fr?bel au amorsat prin clasicismul pedagogic tectonica responsabil? de punerea ?i dispunerea īn relief a Psihologiei Copilului. Metoda experimental? ?i statistica prin reprezentan?ii lor au asigurat ?i explicat azimutul Psihologiei Vārstelor. A. Binet & Th. Simion proiecteaz? Scara Metric? a Inteligen?ei īn 1909. Wallon fondeaz? Laboratorul de Psihologie a Copilului. Dup? opinia lui ontogenetic survine seria de crize ce restructureaz? izocron personalitatea individului.
Dac? Piaget e preocupat de geneza logicii, Wallon ce acord? īn traficul sau curentul de opinie prioritate afectivit??ii apare interesat de geneza fiin?ei umane - fenomen ambasat prin inter-rela?ionarea cu semenii. Psihologul francez e cel care introduce īns? conceptul de Durat? Concret? - ansamblul transform?rilor cantitative / calitative pe care omul le itinereaz? brusc sau lent ca urmare a raporturilor stabilite de acesta cu ambian?a. J. Piaget e ctitorul Epistemologiei Genetice īn baza c?reia se abordeaz? ?i calific? structurile operatorii antrenate sau manipulate pe traseul ori īn pasajele evolu?iei ontogenetice a gāndirii copilului. Inteligen?a ?i gāndirea reprezint? opera?iile ce iau na?tere prin interiorizarea unor ac?iuni. Gāndirea formal? semnific? momentul superior de echilibrare dintre obiect ?i subiect - 13 ani. Afectivitatea ocup? un loc periferic ?i aceasta pentru c? ea nu creeaz? nimic intelectual. Goethe spunea c? īn realitate copiii reprezint? Diminea?a Minunat? a Omenirii. Gibran compara p?rin?ii cu un arc de la care copiii sunt trimi?i departe ca ni?te S?ge?i Vii. Constantin Noica nota īn Jurnalul Filozofic - Discipolul vine la tine s?-?i cear?. Tu trebuie s?-l īnve?i c? nu are nimic de primit ?i c? trebuie s? creasc?. Discipolul vrea s? devin? ieder? . . . de?i trebuie s? devin? doar el īnsu?i.
Ereditatea constituie premisa ?i Mediul - condi?ia iar Educa?ia reprezint? factorul determinant al dezvolt?rii personalit??ii umane. Proprietatea fundamental? a materiei vii de-a conserva ?i transmite de la antecesori la succesori ceea ce e definitoriu pentru specia respectiv?. Genele sunt plasate pe cromozomi īntr-o liniar? exigent? ?i sunt formate din acizi nucleici - ARN ?i ADN. Whole-ul genelor reprezint? Genotipul. Īn fiecare celul? uman? exist? īntre 20 000 ?i 125 000 de gene. Poten?ialul genetic rezult? din mixarea unit??ilor materne ?i paterne. Orice specie are un anumit num?r de cromozomi - omul posed? 23 de ligi unde 22 de perechi sunt autozomi ?i sunt prezen?i la ambele sexe iar o pereche de cromozomi heterozomi. Ovulul con?ine īntotdeauna un cromozom X īn timp ce spermatozoidul poate con?ine ?i unul Y ceea ce arat? c? sexul viitorului prunc e hot?rāt doar de spermatozoid. Nu toate genele de pe cromozomul X au echivalente pe cromozomul Y ?i asta pentru c? primul e de 5 ori mai mare decāt cel?lalt. Prin urmare la sexul masculin apar caractere recesive Sex-Linkate. Genetic b?iatul e inavantajat pentru c? nu posed? decāt un cromozom X ?i aceasta explic? ?i de ce el se dezvolt? mai lent decāt fata de la vārsta intra-uterin? pān? la pubertate. Rata nou-n?scu?ilor care prezint? tare cromozomiale este destul de frecvent? - 1 la 100.
|