|
Relaxarea este un proces activ, pedant voli?ional ?i direc?ionat spre o cunoa?tere ipsogen? con?tient? cu poten?? anti-stres.
ANTRENAMENTUL AUTOGEN SCHULTZ
Elaborat în anii ’20 pierdea prin dependen?a clientului de sugestiile date de terapeut. Metoda Hipnozei Frac?ionate a lui Oscar Vogt (1916) ?i anume Auto-Hipnoza a fost percutant adoptat?.
Trainingul Autogen apare ca metod? de relaxare prin exerci?ii sistematice de concentrare asupra unor formule sugestive - formule inductoare). Senza?ia de greutate este consecin?a fireasc? a relax?rii musculare. Trainingul se face ini?ial de câte 3 ori pe zi apoi odat? pe zi. Primele efecte stabile notabile apar la 3 luni dup? debutul AAS.
Luthe, elevul lui Schultz introduce expresia Stare Autogen? pentru a desemna starea de con?tiin?? modificat? care se ob?ine prin concentrarea pasiv? asupra senza?iilor corporale ?i asupra formulelor sugestive prin decontractarea muscular? ce are ca rezultat detensionarea întregului organism. SA se declar? pre-somn dup? Geissmann iar pentru al?ii psihofiziologic particular? - extazul.
Detensionarea prive?te muscularul ?i mentalul în virtutea unui tonus de repaus. Decontrac?ia desemneaz? strict relaxarea muscular? fiind nu un scop ci mijlocul prin care se faciliteaz? accesul în starea autogen?. Deconectarea Concentrativ? se ob?ine prin relaxarea muscular? progresiv?, concentrarea pasiv? asupra formulelor inductoare sugestive ?i evocarea mental? a unor senza?ii cenestezice sau (?i) a unor imagini. Rezult? astfel
Plonjarea Introspectiv? - fiin?a se caut? în ea îns??i printr-o deta?are de interac?iunile directe cu realitatea ?i cu implica?iile sale.
DC apare la M. Klein ca Tr?ire Regresiv?. În abord?rile persoanei centrate pe corp TR sunt considerate un vector al reg?sirii amintirii sentimentelor. Aceast? stare e diferit? în raport cu modul de percepere psihanalitic sau clasic - reactualizare a unor moduri de gândire, tr?ire ?i comportare care au fost caracteristice unei etape anterioare a dezvolt?rii individului. Starea de deconectare apare atunci când con?tiin?a e orientat? exclusiv asupra cenesteziei ori formulelor iconice sau verbale iterate în limbajul interior - starea de absorb?ie intern? ?i cea de aten?ie selectiv?. Prin deconexiune persoana se traduce f?r? inhibi?ii în exegeza hipnagogic? a personalit??ii.
Concentrarea Activ? remite subiectului ocazia de-a se descoperi pe sine în toate categoriile existen?ei - corporale / mentale / sociale.
Concentrarea Pasiv? revendic? amnezia cenestezic? respectiv a sinelui. În CP observ?m ?i Abandonul Controalelor. Sistemul defensiv p?streaz? un control rigid al activit??ii fantasmatice incon?tiente - patogene - adesea manifestat printr-o tensiune muscular? corporal? specific? persoanelor nevrotice dar familiar? ?i celor anevrotice. Fantasmatica ce provoac? acest tip de defens? este în general cu tem? sexual? dar poate fi ?i regresiv? iar atunci pe cât de vechi e nivelul regresiei cu atât mai mare va fi rezisten?a la AC. Tr?irea relax?rii dup? antrenament progresiv ?i interven?ii suportive ar putea autoriza persoana s? se abandoneze st?rii autogene chiar dac? f?când acest lucru se va reîntâlni cu fantasmele de care se teme. Persoana pasiv? trebuie înv??at? la a se crampona de starea autogen? pentru a nu adormi pe timpul AAS.
Sugestiile Hipnotice se enun?? prin formule ale Trainingului Autogen. Cu riscul de-a v? decep?iona trebuie s? v? spun c? aceast? metod? nu este o metod? destinat? inteligen?ei ci se adreseaz? fiin?ei ira?ionale, emo?ionale ?i viscerale - Avertismentul Geissmann.
Formulele ini?iale nu ac?ioneaz? pe calea auto-persuasiunii ci prin concentrarea pasiv? asupra lor. Limbajul accesibil p?r?ilor incon?tiente ale personalit??ii cere s? fie condensat la maximum în formulele cele mai semnificative posibil fiind nevoie a?adar de o anumit? ritmic?, repeti?ie ?i stereotipie.
|