|
Se ?tie c? un lucru bine f?cut are la baz? o etap? premerg?toare. Proiectarea didactic? este etapa premerg?toare a actului didactic. În înv???mânt exist? cadre didactice care consider? proiectarea o etap? necesar?, dar ?i altele, care apreciaz? c? aceasta ar putea lipsi. Cea de-a doua pozi?ie este determinat? de num?rul mare de documente care se elaboreaz? obligatoriu de cadrele didactice, uneori nejustificat.
Proiectarea didactic? nu poate s? lipseasc? din preocup?rile înv???torilor ?i profesorilor, pentru c? o lec?ie bun? este întotdea\una rezultatul unei proiect?ri corespunz?toare. Documentul de proiectare trebuie s? fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic.
Demers teoretic; explicarea no?iunilor
În mod tradi?ional, prin proiectare pedagogic? se în?elege programarea materiei de studiu pe unit??i de timp ?i de activitate, a planului calendaristic, a sistemului de lec?ii, elaborarea planului de lec?ii etc.
Ast?zi, conceptul de proiectare este mai amplu, fiind exprimat ?i caracterizat de alte concepte corelate, ca de pild?: design instruc?ional ( R. Gagne,1976) sau taxonomia cuno?tin?elor (Romiszowski,1981).
În efortul actual de modernizare ?i optimizare a ?colii române?ti, menit s? asigure cre?terea calitativ? a activit??ii didactice, proiectarea, organizarea, preg?tirea ?i desf??urarea lec?iei, ca microsistem ce produce la scar? redus? sistemul instruc?ional, ocup? un loc central.
Proiectarea este ac?iunea de anticipare ?i preg?tire a activit??ilor didactice ?i educative pe baza unui sistem de opera?ii, concretizat în programe de instruire diferen?iate prin cre?terea performan?elor.
Proiectarea pedagogic? a procesului de înv???mânt reprezint? ansamblul ac?iunilor ?i opera?iilor angajate în cadrul activit??ilor de educa?ie/instruc?ie conform finalit??ilor asumate la nivel de sistem ?i de proces în vederea asigur?rii func?ionalit??ii sociale a acestuia în sens managerial/global, optim, strategic.
Activitatea de proiectare pedagogic? valorific? ac?iunile ?i „opera?iile de definire anticipativ? a obiectivelor, con?inuturilor, strategiilor înv???rii, probelor de evaluare ?i mai ales ale rela?iilor dintre acestea în condi?iile unui mod de organizare al procesului de înv???mânt.”(Vl?sceanu, Laz?r în „Curs de pedagogie”, coordonatori: Cerghit, Ioan, Vl?sceanu, Laz?r, 1988, pag. 249 )
Specificul activit??ii de proiectare pedagogic? eviden?iaz? importan?a ac?iunilor de planificare – programare - concretizare a instruirii/educa?iei care vizeaz? valorificarea optim? a unei resurse materiale esen?iale: timpul real destinat înv???rii, în mediul ?colar ?i extra?colar. Din aceast? perspectiv? proiectarea pedagogic? intervine în calitate de :
a) proiectare global?, care acoper? perioada unui nivel, treapt?, ciclu de înv???mânt, urm?rind, în mod special, elaborarea planului de înv???mânt ?i a criteriilor generale de elaborare a programelor de instruire;
b) proiectare e?alonat?, care acoper? perioada unui an de înv???mânt, semestru sau a unei activit??i didactice/educative concrete, urm?rind, în mod special, elaborarea programelor de instruire/educa?ie ?i a criteriilor de opera?ionalizare a obiectivelor generale ?i specifice ale programelor de instruire/educa?ie
Eficien?a lec?iei trebuie orientat? nu numai de modul de interac?iune complex? a componentelor ei, ci ?i de felul cum ea este integrat? în procesul de înv???mânt, ca sistem ?i func?ionalitate , pentru c? în lec?ie se obiectiveaz? elementele acestuia (obiective, resurse, con?inut, strategii ?i evaluarea rezultatelor).
Activitatea de proiectare pedagogic? implic? dou? opera?ii care intervin în mod global ?i în mod e?alonat:
A. Opera?ia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educa?ie, realizat?:
a) în termeni absolu?i prin raportare la standardele de competen?? ?i de performan?? institu?ionalizate ca obiective informativ – formative, de nivel maxim, mediu, minim;
b) în termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca obiective concrete, la nivelul ?colii li al clasei de elevi, în diferite momente ale evolu?iei acestora .
B. Opera?ia de analiz? a componentelor planului sau a programelor de instruire/educa?ie, realizabil? prin stabilirea unor coresponden?e între:
a) obiectivele pedagogice asumate;
b) con?inuturile pedagogice adecvate la nivel de plan – programe – activitate didactic?;
c) strategiile de predare – înv??are – evaluare, adaptabile la diferite
condi?ii de înv??are interne ?i externe.
Activitatea practic?
Un cadru didactic bine inten?ionat trebuie s?-?i pun? urm?toarea întrebare: cum a? putea face astfel încât întotdeauna activit??ile didactice pe care le desf??or s? fie eficiente? Pentru aceasta este nevoie de o metod? ra?ional? de preg?tire a activit??ilor didactice care s? preîntâmpine sau s? anuleze alunecarea pe panta hazardului total ?i a improviza?iei. Dac? „harul didactic” nu este suficient (?i nu este! ), atunci apelul la o cale ra?ional?, premeditat? este justificat.
A devenit o judecat? de bun sim? aser?iunea dup? care un „lucru bine f?cut” este rezultatul unui „proiect bine gândit”. Unii autori (Jinga,Negre?,1994) avanseaz? un algoritm procedural ce coreleaz? patru întreb?ri esen?iale, în urm?toarea ordine:
|