|
Studiul prezent î?i propune s? abordeze experimental problema productivit??ii celor dou? forme ale memor?rii – incidental? ?i inten?ional?. Care este mai productiv?, mai eficient?? s-au întrebat psihologii. Cercet?rile diverse efectuate de o serie de psihologi precum Binet, Jenkins, Mandler, Gleitman ?i Gillette au condus la ideea superiorit??ii memor?rii inten?ionale fa?? de cea incidental?. Studiile ?i investiga?iile ulterioare au eviden?iat îns? c? memoria incidental? poate fi loa fel de productiv? ca ?i cea inten?ional?.
IPOTEZA CERCET?RII
Memorarea incidental? este la fel de productiv? ca memorarea inten?ional?.
IPOTEZA NUL? :
Memorarea incidental? este la fel de productiv? ca memorarea inten?ional?.
VARIABILE:
VD – num?rul de itemi reprodu?i corect
VI – tipul de memorare, tipul de sarcin?, instructajul, complexitatea sarcinii.
SUBIEC?II :
Elevi ai clasei a-II-a ?i ai clasei a-IV-a. Num?rul lor este de 21 ( pentru fiecare clas?).Ei au fost împ?r?i?i în grup experimental ?i grup de control. Grupul experimental se afl? în situa?ia de memorare incidental?, iar grupul de control se afl? în situa?ia de memorare inten?ional?.
PROCEDURA
Subiec?ii din primul grup au fost diviza?i în dou? subgrupuri, fiecare având de realizat sarcini diferite. Primul subgrup experimental trebuia s? depisteze literele I ?i H în cuvintele dintr-o list? ( sarcin? nonsemantic? ), iar cel de al doilea caracterul agreabil sau dezagreabil al cuvintelor (sarcin? semantic? ).
Nici unul din ele nu a fost îns? avertizat co-ulterior i se va administra o sarcin? mnezic?. Spre deosebire de acestea, grupul de control a primit de la început consemnul memor?rii inten?ionale a cuvintelor cu care lucra.
INSTRUMENTARE
Fi?e individuale ( fi?e-stimul ?i fi?e-r?spuns )
REZULTATE
Rezultatele ob?inute arat? c? subiec?ii care au efectuat o sarcin? de orientare semantic?în condi?iile memor?rii incidentale au re?inut aproximativ acela?i num?r de cuvinte ca ?i cei care se aflau în condi?iile memor?rii inten?ionale.
CONCLUZIA
Memorarea incidental? poate fi la fel de productiv? ca memorarea intan?ional?, ceea ce conteaz? fiind de fapt gradul de implicare a subiectului în activitate.
II. DEFINI?IA ?I CARACTERIZAREA GENERAL? A MEMORIEI
Prin procesele senzoriale de cunoa?tere, omul are posibilitatea s? tr?iasc?, mai ales în prezent, s? reflecte acele însu?iri ale obiectelor care ac?ioneaz? nemijlocit, “aici” ?i “acum”, asupra organelor de sim?. Impresiile, imaginile, gândurile, emo?iile nu se pierd îns?, nu se “volatilizeaz?” f?r? a l?sa nici o urm? pe creier, dimpotriv? ele “dispar”, se sedimanteaz?, se cristalizeaz?, pentru ca mai apoi s? fie scoase la lumin? ?i refolosite, contribuind în felul acesta la amplificarea con?inutului vie?ii psihice, la desf??urarea normal? ?i eficient? a activit??ii umane. Omul, pe lâng? multe alte capacita?ii de care dispune (a sim?i, gândi, dori, vorbi etc.), o posed? ?i pe aceea de a re?ine, conserva ?i reutiliza propia sa experien??. Acest lucru este realizat cu ajutorul memoriei.
Memoria este procesul psihic de întip?rire, stocarea (depozitare) ?i reactualizare a informa?iilor.
Memoria st? la baza edificiului ?i func?ion?rii întregului sistem psihic, asigurând elaborarea ?i perpetuarea în timp a tuturor structurilor cognitive, afective, motiva?ionale ?i acumularea, organizarea ?i folosirea experien?ei teoretice ?i practice. Datorit? memoriei dobândim con?tiin?a “cunoscutului”, “tr?itului”, a continuit??ii ?i identit??ii noastre în timp, a propiei noastre istorii, a leg?turii prezentului cu trecutul.
Prin intensa valoare adaptiv?, prin rolul ei enorm pe direc?ia echilibr?rii organismului cu mediul, memoria î?i merit? caracterizarea f?cut? de Secenov, “condi?ie fumdamental? a vie?ii psihice”.
S-au desprins câteva caracteristici generale ale memorie, astfel memoria este:
1. Capacitate general? a întregii materii, fie ea vie sau nevie (organic? ?i anorganic?)
-se vorbe?te din ce în ce mai multde “memoria ma?inilor”, de capacitatea lor de a stoca o anumit? cantitate de informa?ii ?i apoi de a o furniza în vederea reutiliz?rii ei:
|