|
Problema c?ilor ?i a mijloacelor de modelare a omului īn vederea optimiz?rii poten?ialului s?u creator tinde s? ocupe ast?zi un loc prioritar īn ansamblul preocup?rilor ?tiin?ei ?i practicii sociale.
Copilul ?i tān?rul de ast?zi cheltuiesc o mare parte din durata vie?ii lor ca subiec?i supu?i actului instructiv educativ. Educa?ia, instruc?ia, īnv??area trebuie s? fie utile, rodnice pentru personalitatea celui care īnva??, iar utilitatea ?i rodnicia nu pot fi m?surate īn acest caz decīt dup? eficien?a lor psihologic?,dup? noile procedee, structuri ?i organiz?ri cā?tigate, adic? dup? totalitatea progreselor dezvolt?rii realizate prin educa?ie ?i īnv??are. Problemele īnv???rii sunt īn stāns? leg?tur? ?i unitate cu problemele dezvolt?rii.
Activismul personal, īnv??area ca activitate proprie a copilului este cadrul concret īn care se realizeaz? dezvoltarea, formarea proceselor ?i a capacit??ilor psihice.
Inv??area ?colar? se realizeaz? prin interrela?ia func?iilor ?i proceselor psihice cu accent predominant pe procesele psihice cognitive. Va trebui s? se ?in? seama de caracteristicile intrisece ale materialului uman asupra c?ruia se ac?ioneaz?, dar trebuie avut īn vedere faptul c? educatul este un sistem pe care īl cre?m noi īn?ine, īn mare m?sur?, prin educa?ie. Dezvoltarea intelectual?, ca latur? a dezvolt?rii psihice generale, este ea īns??i condi?ionat? de un felul cum decurge ?i cum a decurs activitatea de īnsu?ire a anumitor cuno?tin?e ?i priceperi. For?a motrice a dezvolt?rii psihice intrinsec?, ea nefiind dat? de la īnceput, īn chip nativ, ci dobāndit?, īnv??at?, prin mecanisme speciale de interiorizare a modelului extern al contradic?iei ?i cauzalit??ii obiective.
Limbajul, structurarea acestuia ?i rela?iile componente īnv??are, componentele mnezice, sunt factiri esen?iali īn achizi?ile realizate īn ?coal?.
Ca func?ie psihic? aten?ia, cu toate c? nu are con?inut informa?ional propriu, faciliteaz? performan?ele celorlalte procese psihice. Ea reprezint? īn fapt orientarea activit??ii intelectuale īn raport cu scopurile implicite sau explicite ale īnv???turii.
Baza de cuno?tin?e are un rol esen?ial, atāt īn procesarea secundar? a informa?iei senzoriale, cāt ?i īn toate prelucr?rile ce au loc la nivelul memoriei de lucru sau aten?iei. Modul de organizare a cuno?tin?elor īn memorie faciliteaz? reactualizarea lor. Comportamentul este ghidat de cuno?tin?ele ?i scopurile din cāmpul aten?iei sau de cuno?tin?ele ?i structura de scopuri active īn memoria de luicru.
Arhitectura cognitiv? a psihicului uman (totalitatea mecanismelor cognitiv impenetrabile, necesare ?i suficiente pentru realizarea unui comportament inteligent) permite sistemului cognitiv uman s? īnve?e din mediul sau din propria experien??.
Īnv??area depinde de modul de organizare a bazei de cuno?tin?e prealabile.
Cunoa?terea performan?elor ?colare ?i optimizarea acestora necesit? st?pānirea de instrumente specifice destinate cunoa?terii psihologice a elevilor. Pentru o ac?iune eficient? se impune direc?ionarea actului didactic īn func?ie de cunoa?terea psihologic? a capacit??ilor, intereselor, aptitudinilor elevilor. Ac?iunea educativ? devine eficient? īn condi?iile īn care procesul de formare se efectueaz? urm?rind caracteristicile generale de personalitate.
Poten?ialul fiec?rui elev trebuie pus īn valoare prin oferirea unor metode ?i tehnici care s?-i ofere posibilitatea de exprimare cu valoare individual? ?i social?.
?
CAPITOLUL I
ARHITECTONICA COGNITIV? A S.P.U.
1.1. Argument?ri teoretice
Sistemul bio-pshihic uman este un sistem deschis, realizānd cu mediul s?u nu numai un schimb substan?ial ?i energetic ci ?i unul informa?ional.
Sistemul bio-pshihic uman este un sistem de procesare a informa?iei ? psihologia cognitiv? este ?tiin?a care studiaz? mecanismele acestor prelucr?ri, modul īn care un anumit input induce un oulput specific.
Un sistem cognitiv este un sistem fizic care posed? dou? propriet??i: de reprezentare ?i de calcul. Nu caracteristicile fizice sunt determinate pentru un sistem cognitiv ci capacitatea sa de reprezentare a mediului ?i de a efectua calcule cu aceste reprezent?ri. Reprezentarea ?i calculul sunt tr?s?turile necesare ?i suficiente pentru ca un sistem fizic s? posede inteligen??.
Orice sistem cognitiv, deci implicit cel uman poate fi analizat la cel pu?in 4 niveluri:
1. nivelul cuno?tin?elor
2. nivelul computa?ional
3. nivelul reprezenta?ional-algoritmic
4. nivelul implementa?ional
1.Pentru a īn?elege comportamentul unui sistem cognitiv trebuie investigat? baza de cuno?tin?e pe care o posed? ?i scopul sau inten?iile de care este animat. Cea mai mare partea comportamentului nostru cotidian poart? amprenta conjunc?iei dintre scopuri ?i cuno?tin?ele de care dispunem.
Evident, cuno?tin?ele ?i scopurile nu epuizeaz? toat? complexitatea comportamentului uman, dar constituie un factor esen?ial īn expoatarea acestuia. Īndeosebi deciziile pe care le ia subiectul sunt dependente de inten?ionalitatea ?i cuno?tin?ele sale. Cuno?tin?ele subiectului survin din mai multe surse: enun?ul problemei, experien?a imediat? sau de lung? durat? cu acest tip de sarcin?, deprinderile dobāndite, socializarea.
? Comportamentele sau mecanismele psihice care se modific? īn func?ie de cuno?tin?ele pe care le are subiectul se numesc cognitiv-penetrabile. De exemplu recunoa?terea unei litere se realizeaz? mai rapid dac? ea este prezent? īntr-un cuvānt cu sens decāt īntr-o combina?ie lingvistic? f?r? sens; īn general orice obiect sau figur? este recunoscut? mai rapid īntr-un context corespunz?tor decāt īntr-unul neuzual pentru obiectul sau figura respectiv?.
? Comportamentele sau proces?rile cognitive care nu sunt influen?ate de cuno?tin?ele de care dispune subiectul sau de inten?iile sale se numesc cognitiv-impenetrabile. De exemplu extragerea contururilor unui obiect pe baza varia?iei intensit??ii luminii nu depinde de cuno?tin?ele pe care le are subiectul.
Prelucrarea stimulilor de c?tre sistemul cognitiv uman se realizeaz? pornind de la caracteristicile sale fizice sau de la suprafa?? spre caracteristicile sale semantice sau func?ionale.
|