|
DIDACTICA. ACCEP?IUNI
Defini?ii
Adep?i
Teorie a instruc?iei
P. Barth
Domeniu superpozabil cu educa?ia
intelectual? via cultur?
F. X. Eggersdorfer
G. G. Antonescu
Domeniu care studiaz? instruirea ca proces logic
de înv??are cu consecin?e practice imediate
W. Lay
Disciplin? care incumb? educa?ia ?i realizeaz? preg?tirea elevilor în acord cu idealul de om postulat de societate
G. Kerschensteiner
A. Ferričre
O pedagogie practic? - sum? de norme profesionale
pentru tot ce au de realizat profesorii în cariera lor individual sau împreun? spre a o ameliora
Defini?ii
A. Matthias
Adep?i
Metodologia general? ?i special? a înv???mântului
F. Collard
Teorie a cultiv?rii
O. Willmann
Teoria procesului de instruc?ie ?i
educa?ie ?colar? - teoria înv???mântului
R. Titone / H. Klein / Nagy Sandor / B. Esipov / Zankov
NEVOILE EDUCA?IEI.
RECRUTARE ?I CONCEPTUALIZARE
Pedagogia - în virtutea taxonomiei - dincolo ?i înainte de toate se enun?? prin ceea ce revendic?
Principii Generale
- principiul integr?rii organice a teoriei cu practica
- principiul lu?rii în considera?ie a particularit??ilor de vârst? ?i individuale
Principii care articuleaz? con?inutul înv???mântului
- principiul accesibilit??ii cuno?tin?elor, priceperilor, deprinderilor
- principiul sistematiz?rii ?i continuit??ii în înv??are
Principii care percuteaz? metodologia didactic? ?i formele de organizare / compatibilizare a activit??ilor
- principiul corela?iei senzorial - ra?ional respectiv concret - abstract în predare / înv??are
- principiul însu?irii con?tiente ?i active
- principiul asimil?rii temeinice a cuno?tin?elor ?i abilit??ilor
Prin intermediul practicilor educative sistemul ?colar discrimineaz?, ierarhizeaz?, distinge, recompenseaz? ?i-n fine selec?ioneaz?, f?când din succes un imperativ.
DIDACTICA DE TRANZIT
Fran?a
America
Pedantarea înv???rii
Se vrea concilierea între libertatea educatorului cu supunerea lui la reguli oficiale comune într-un sistem ?colar ierarhizat.
Înva?? copii s? se tolereze în mod activ ?i autonom to?i fiind antrena?i în activit??i sociale ?i individuale.
Se acord? ?i recunoa?te o mare importan?? disciplinei.
Se asigur? confortul psihic ?i fizic al copilului.
Se insist? asupra înv???rii unor cuno?tin?e.
Preg?te?te copilul pentru trecerea de la gr?dini?? la ?coal?.
Conteaz? atmosfera rela?iilor promovate la altitudini elevate teleologic.
Se dispune accentul pe aplicarea teoriilor privind dezvoltarea copilului.
Fran?a
America
Metode
Replierea unor exerci?ii în jurul unei teme sau a ideilor principale - exerci?ii fizice, senzoriale, de limbaj, de observa?ie, de formare decent? a unor expresii morale, ini?iere în scriere ?i calcul.
Se insist? asupra activit??ilor dirijate de un adult.
Life-Subjects fac obiectul colocviilor ?i emerg dintr-un interes imediat al discipolului. Participarea la activit??ile grupului este liber? dar nu se revendic? aleatoriu.
Dasc?lul
Rolul dasc?lului
Propune, orienteaz?, dirijeaz? exerci?iile ?i jocurile copiilor.
Cultiv? interesele celor mici.
Transmite cuno?tin?e.
Prezint? un plan strategic didactic inspectorului de gr?dini??.
Interven?ia cadrului didactic e directiv? la nivelul metodologiei ?i non-directiv? pe palierul rela?iilor cu copiii.
Se dore?te un climat de securitate afectiv?.
Sintagma Habitat Mintal a intrat în lexicul pedagogic datorit? lui Antoine de La Garanderie. Acesta în?elegea astfel s? explice diversitatea Profilelor de Comprehensiune apte s? promit? o adecvare a nevoilor intelectului la exigen?ele ?i multiplele experien?e de adaptare. Capacitatea educativ? a subiectului nu e nativ? ci apare din asumarea ?i gestionarea rela?iilor individului cu mediul social. Pedagogul francez identific? acei parametri constant repartiza?i în morfologia actului de cunoa?tere. Consecin?ele unei atare colport?ri se enun?? altitudinal.
P 1 - palierul realit??ii concrete
Cotidian
P 2 - etajul automatismelor
P 3 - nivelul logic
Metacotidian
P 4 - cota euristic?
Informa?ia e restituit? ambientului la nivelul inteligibil pe care subiectul a fost capabil s?-l comprehenseze pentru
a-l st?pâni ?i itinera.
Garanderie vede în omul bran?at la realitate un pretendent la educa?ie exclusiv prin chiar modem-ul constitu?ional :
Auditiv direct - nu exist? imaginea mental? a propriei voci
Auto-auditiv - imaginea mental? e doar a propriei voci
Vizual direct - nu exist? imaginea mental? a propriei persoane
Auto-vizual - imaginea mental? e doar a propriei persoane
Curentul valorilor cere o priz? de cunoa?tere. Fiin?a se descoper? lumii pentru a se cl?di pe sine. Momentul acestei predestin?ri s-a institu?ionalizat odat? cu apari?ia pedagogiei.
HARTA CONCEPTUAL?
Harta conceptual?
GRAFIC
cu cu
Noduri . . . ce leag? bitemi de . . . Trimiteri
reprezentând exprimând rela?iile care au
inter-tandemiale
Concepte cuvinte de leg?tur?
|