|
In cadrul unei popula?ii ?i chiar în cadrul unei familii se constat? neidentit??i biologice în plan anatomic, fiziologic ?i comportamental ?i exist? diferen?e de expresie fenotipic? între indivizi. Deci structura genetic? a unei persoane este, nerepetabil?, ceea ce îi asigur? unicitatea biologic?.
Diversitatea apare în legatur? cu existen?a unor genotipuri individuale distincte, situa?ie care se nume?te variabilitate genetic? sau este datorat? influen?elor exogene, situa?ie care se nume?te variabilitate nongenetic?. Variabilitatea, adic? starea de neasem?nare, diferen?a calitativ? ?i cantitativ? între indivizi. Exist? varia?ii definite- determinate de factorii de mediu, varia?ii nedefinite- determinate de o muta?ie genetic? si varia?ii continue- determinate de un ansamblu poligenic.
Variabilitatea genetic? este determinat?, pe de o parte, prin recombinare genetic? ?i pe de alt? parte, prin muta?ii.
Variabilitatea genetic? determinat? prin recombinarea genetic? consta în realizarea unor combina?ii genetice noi prin rearanjarea sau redistribu?ia materialului genetic care provine de la genitori. In procesul recombin?rii pot fi implicate unit??i genetice diferite, adic? genomul, cromosomul sau gena, astfel încât vom avea recombinare genomic?, cromosomial? ?i genic?. Recombinarea genomic? se produce în momentul fecund?rii. Variabilitatea genetic? se realizeaz? prin recombinarea genomic?, dar numai cu condi?ia esen?ial? ca genomurile care se încruci?eaz? s? fie cât mai diferite.
In cursul form?rii game?ilor, se produc fenomene genetice specifice diviziunii meiotice. Pot avea loc 2 tipuri de recombinare: o recombinare intercromosomial?, în care sunt implica?i cromosomi omologi întregi ?i o recombinare intracromosomiala, la care particip? segmente din cromosomii omologi.
La baza variabilita?ii pot sta configura?ii genetice nou-realizate prin schimburi reciproce de segmente din cromatide între cromosomii omologi si are loc în profaza meiozei primare.
( Meioza reprezint? un tip particular de diviziune celular?, în urma c?reia dintr-o celul? diploid? 2n, dup? 2 diviziuni succesive, rezult? celule haploide, cu n, cu num?r redus la jum?tate de cromosomi).
Intre 2 cromosomi omologi pot avea loc schimburi de material genetic în momentul în care ace?tia se încruci?eaz? ?i poart? denumirea de crossing-over, adic? ruperea cromatidelor în anumite puncte, urmat? de realipirea fragmentelor rezultate într-o configura?ie genetic? nou?.
Muta?iile
O alt? posibilitate de realizare a variabilit??ii este reprezentat? de muta?ii. Muta?iile constituie, al?turi de fenomenul recombin?rii, o inepuizabil? surs? de variabilitate.
Prin muta?ie se în?elege o modificare nenatural? adic? anormal? ?i ereditar? a materialului genetic, deci alter?ri ale mesajului genetic.
Muta?ia poate fi definit? ?i ca fenomenul prin care se produc modific?ri în materialul genetic, modific?ri ce nu sunt provocate de recombinarea genetic?.
Ele pot ap?rea în mod spontan ?i sunt denumite muta?ii naturale, sau pot fi induse experimental, fiind vorba de muta?ii artificiale. Muta?iile pot fi definite ?i ca ,, modific?ri discontinue cu efect genetic,, dup? E.Mayr, 1963.
Modificarea zestrei ereditare survine brusc, ca raspuns la ac?iunea unor factori endogeni sau exogeni. Muta?iile se produc relativ rar, sunt neobi?nuite ?i imprevizibile ?i sunt stabile în timp.
Muta?ia conduce la apari?ia unor proprieta?i noi privind structura ?i func?ia materialului genetic, are ca ?i consecin?? apari?ia unor caractere noi, ceea ce înseamn? c? detectarea defectului genetic se realizeaz? indirect, prin constatarea efectului fenotipic produs.
Muta?ia poate produce o schimbare detectabila a fenotipului unei celule sau individ. Celula sau organismul cu genotipul modificat, ca urmare a unei muta?ii a tipului normal, se nume?te mutant. Organismul mutant se define?te numai prin raport cu tipul normal din care a deviat, care se nume?te s?lbatic.
|