|
Logica este ?tiin?a al c?rui obiect este stabilirea condi?iilor corectitudini gāndirii, a formelor ?i legilor generale ale ra?ion?rii juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legic? a rela?iilor obiective. Īn stabilirea acestor condi?ii, logica face abstrac?ie de con?inutul concret al diverselor noastre idei, fiind īn acest sens o ?tiin?? formal?, analoag? cu gramatica sau cu geometria. A?a, de pild?, ea se ocup? cu no?iunea sau cu judecata īn genere ?i cu o anumit? no?iune sau judecat? determinat? concret. Logica se īmparte īn trei ramuri mari: a) logica clasic? (formal filozofic?), b) logica matematic? (simbolic?, numit? ?i logistic?) ?i c) logica dialectic?. Logica clasic? ?i logica matematic? expun formele ?i legile gāndiri concrete īn momentul relativei lor stabilit??i, īn timp ce logica dialectic? le expune īn procesul mi?c?rii ?i dezvolt?rii, al dialecticii lor. De aceea logica clasic? ?i logica matematic? sunt subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului c? stabilitatea, īn genere, este relativ? fa?? de caracterul absolut al mi?c?rii ?i, ca atare, prin natura ei, subordonat? acesteia.
Logica clasic? (logica de tradi?ie aristotelic?) studiaz? no?iunea, judecata, ca raport īntre no?iuni, ?i ra?ionamentul, ca raport īntre judec??i. Ceea ce caracterizeaz? logica clasic? este relevarea raportului de determinare de la general la particular, de la gen la specie, generalul ?i esen?ialul fiind considerate fundamentele pentru o cunoa?tere ?tiin?ific? veritabil?. Aceste cerin?e sunt īntruchipate de silogism, pe baza func?iei īndeplinite īn cadrul s?u de termenul mediu. Īntemeiatorul logici clasice a fost Aristotel, descoperitorul silogismului ?i al doctrinei despre silogism, silogistica. Preocup?ri de sistematizare a logici au existat, de asemenea, īn China ?i īn India antic?. Contribu?ii uluitoare la dezvoltarea logicii clasice au adus stoicii, precum ?i logicienii evului mediu. Īn strāns? leg?tur? cu dezvoltarea modern? a ?tiin?ei s-a dezvoltat teoria induc?iei ?i s-au formulat regulile ra?ionamentului inductiv. Prin fundamentarea consecvent materialist? a conceptului de adev?r, pe baza stabilirii raportului just dintre logic, gnoseologic ?i ontologic, logica clasic? continu? s? se dezvolte ?i īn prezent, īmpotriva tendin?elor neopozitiviste de a-i nega valabilitatea.
|