|
Īnainte de a deveni o ?tiin?? autonom?, psihologia a f?cut parte integrant? din filosofie, activitatea psihic? fiind obiect al acesteia. Constituirea psihologiei ca ?tiin?? independent?, cu caracter experimental, a fost preg?tit?, pe de o parte, de filosofia empirist? iar pe de alt? parte, de succesele obtinute de ?tiin?ele naturii - īndeosebi de fizic? ?i fiziologie, prin utilizarea experimentului ca metod? de cercetare, fapt care a influen?at introducerea experimentului ?i īn cercetarea fenomenelor psihice.
Īn Romānia psihologia īncepe s? se constituie ca disciplin? independent? , cu caracter experimental, la pu?in timp dup? ce ea īncepe s? se dezvolte ca ?tiin?? experimental? pe plan mondial. Pionierii psihologiei experimentale din Romānia ( E. Gruber, C. R?dulescu-Motru, F. ?tef?nescu-Goang?) ī?i fac ucenicia īn primul laborator de psihologie experimental? , al lui W. Wundt, īnfiin?at īn 1879 la Leipzig. Din p?cate, Eduard Gruber, fondatorul primului laborator de psihologie experimental? din ?ara noastr? (la Ia?i,1893), se stinge din via?? īn 1896, la numai 35 de ani, regretat, printre mul?i al?ii, ?i de Dimitrie Anghel ?i ?t. O. Iosif. Ca s? devin? ?tiin?ific?, psihologia s-a dezvoltat ini?ial ca o '' ?tiin?? natural?'', pe modelul biologiei sau fiziologiei, devenind experimental?, apoi ?i-a l?rgit cāmpul de activitate spre cele mai variate aplica?ii, devenind, pe lāng? o ?tiin?? teoretic?, ?i o ?tiin?? aplicat?, chiar o psihotehnic?. La noi etapa aceasta n-a fost atins? plenar decāt īntre cele dou? r?zboaie mondiale, deci dup? Unirea din 1918.
|