|
GRESELILE
Gavrila Alexandra
Psihologie zi anul I
Introducere
Greselile sunt o serie de manifestari psihice care pana la Freud
erau considerate ca fragmente de acte psihice, fara nici un sens, nici
o insemnatate.Dat find caracterul lor accidental, momentan si de a fi
comise de individ in stare normala, nu au fost supuse unui studiu mai
amanuntit. Este vorba de o serie de acte pe care zilnic le
comite oricine.
Astfel sunt :
1. lapsusuri ca erori de limbaj sau erori de scris ;
2. falsa lectura, erori facute in cursul citirii (de ex.cand citim in
locul unui cuvant un altul) ;
3. falsa auditie ;
4. greseli sub forma unor uitari de moment, inhibitii momentane ale
memoriei.Cui nu i s-a intamplat sa uite pentru moment numele
cuiva sau unde a pus un obiect oarecare.
5. actele accidentale.O alta manifestare a acestor uitari temporare
sunt numeroasele pierderi si spargeri de obiecte, multe din cele
mai mici acte gresite, accidentale pe care le obisnuim sa le
atribuim unei neindema-
nari.
Se va observa insa ca toate aceste varietati de greseli recunosc
si alte mecanisme esentiale, determinante, pe care surmenajul,
oboseala doar le favorizeaza manifestarea nu si producerea.
Lapsusurile[1]
Lapsusurile erau considerate pana la Freud ca efectul diverselor
tulburari de ordin psihofiziologic- mail ales fiziologis ca: oboseala,
indispozitia, stari de hiperexcitabilitate, tulburari care ar influenta
atentia in sensul unei stari de distractie.
Freud, insa, le-a relevat marea insemnatate, mai ales de ordin
psihologic, ele avand un sens propriu, cu detarminari psihice care profita
de conditiile fiziologice pentru a se manifesta.
Freud nu contesta deloc influenta factorilor fiziologici, toti aducand
dispersiunea atentiei.Acesti factori insa faciliteaza dar nu explica
lapsusul in sine, in masura in care asemenea lapsusuri le putem avea in
stari cu totul normale.
Freud a observat ca in cele mai multe lapsusuri exprimam exact
contrariul celor ce-am voit sa spunem , asa numitele < lapsusuri prin
opozitie > , si aceasta din cauza ca intre contrare exista o stransa
afinitate conceptuala, ele gasindu-se pe langa asociatia tonala si intr-o
asociatie psihologica foarte apropiata.
Conform unei definitii a lui Freud lapsusul apare < ca un act psihic
complet, cu scop, continut si semnificatie proprie >.
Mecanismul lapsusului
Cuvantul exprimat intr-un lapsus e adesea un cuvant deformat.Prin ce
mecanism a fost deformat si de ce a fost comis lapsusul ?La aceasta
intrebare raspunde freud prin conceptia < interferentei
ideilor >.Lapsusurile au la baza antagonismul a doua intentii,
tendinte.Cand am dori sa |